Într-un Galați devastat de inundații, în care mii de oameni și-au pierdut locuințele, agoniseala de o viață, iar alte mii așteaptă cu îngrijorare să vadă dacă mai cresc sau nu apele, poate părea un moment nepotrivit să vorbim despre teatru. Și totuși, teatrul poate oferi alinare! Poate șterge lacrimi. Poate da încredere, speranță și puterea de a o lua de la capăt. Mai mult decât atât, spectacolul nu înseamnă doar emoție, poate însemna și caritate. Mai ales în cadrul unui Festival Național devenit tradiție la Galați! Iată de ce, invitatul celei mai recente ediţii a emisiunii „SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector” a fost actorul Florin Toma, directorul general al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” şi conf. dr. la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.
- Domnule director, ce poate face teatrul pentru oameni?
- Din păcate, de foarte multe ori, viața are o altă agendă față de cea pe care ne-o propunem și ne pune în fața unor examene pe care nu știm de ce trebuie să le dăm. Teatrul poate să devină o oază de alinare, o oază de liniște, o oază de speranță. El trebuie să facă parte din comunitate și atunci când comunității merge bine, și atunci când îi merge mai puţin bine.
- Ce nu poate face teatrul?
- Teatrul nu se poate opri! Teatrul trebuie să rămână un bastion al întâlnirii între oameni. Dincolo de goana asta nebună la care ne obligă viața, teatrul rămâne, pe lângă biserică, singurul loc în care oamenii pot pune „Stop!” și îşi pot petrece măcar câteva clipe cu ei înșiși. În același timp, teatrul reprezintă viața la pătrat. O experiență în care, timp de două ore, în fața ta se desfășoară destinele unor personaje. Te conectezi altfel cu propria viață, cu propria existență. Și poate reușești, pentru câteva clipe, să renunți la egoism.
- Într-un context atât de sensibil, îndrăznim să vorbim despre un eveniment tradiţional care are loc la Galați: Festivalul Naţional de Comedie. Teatrul de la Galați a fost primul din țară care, în 1976, a organizat un festival de comedie. Un eveniment care ne-a dat identitate culturală! Din 28 septembrie și până pe 6 octombrie, la Galați se va desfășura cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Comedie. Vor fi 9 zile de festival, cu 8 spectacole în concurs, 5 spectacole în afara concursului, 6 lansări de carte și 3 ateliere. De ce avem două secţiuni de spectacole: una de concurs, una în afara lui?
- În secţiunea alternativă încercăm, cu fiecare ediție de Festival, să aducem câte ceva nou în zona comediei. Sunt spectacole foarte bune, care nu sunt neapărat gândite ca niște comedii pur-sânge, dar care, pentru foarte mulți oameni care au simțul umorului, devin extrem de amuzante. Mai ales că trăim vremurile astea în care râsul și plânsul se amestecă!
Selecționerul de anul acesta al spectacolelor din secțiunea concurs, criticul de teatru Maria Zărnescu, spunea că nu prea se mai fac comedii. Tendința de a deveni extrem de serioşi și de gravi devine din ce în ce cel mai acaparatoare şi e foarte greu să găsești niște spectacole puternice și să le aduci în concurs. Dat fiind acest fenomen, ne-am gândit să creăm această secțiune alternativă, în care să nu fim blamați: „Dom’le, ai spus că e comedie!”. E comedie, dar nu în sensul clasic. Selecționerul secțiunii alternative este Daria Ancuţa.
- Ce aduce nou Festivalul, față de ediţiile trecute?
- Crearea unui spațiu de exprimare pentru tinerii artiști! Este una dintre ideile pe care încercăm să le implementăm în ediția de anul acesta a Festivalului. Anunțul ar suna cam așa: „Ești comic, îți place comedia, vei ajunge cu siguranţă la Galați, pe scena Festivalului!”. Dacă noi, „veteranii”, am devenit mult prea cinici şi ne îndepărtăm de zona ludică, încercăm să-i încurajăm pe cei tineri - care nu au fost încă afectați foarte mult de încercările vieții - să vină din spate, ca un val puternic.
De aceea, secțiunea alternativă vine cu o mare noutate: un spectacol realizat de doi câștigători ai Galei HOP de anul trecut, la care s-au mai adăugat încă doi participanți de anul acesta.
- Mi se pare o idee grozavă, mai ales că una dintre participante este Roxana Bîclea, absolventă a Facultății de Arte din Galați...
- Roxana a făcut o figură fantastică la Gala HOP de anul acesta! Cu atât mai mult ne bucură faptul că actrița care deschide secțiunea aceasta este de-a noastră, din Galați. Pe termen lung, ne-am dori ca Festivalul să și producă un spectacol de comedie cu acești copii!
- Am remarcat că în juriul Festivalului se află şi creatorul serialului „Las fierbinţi” de la Pro Tv!
- Juriul este format din trei mari personalități ale teatrului românesc. Este vorba despre profesorul, actorul de teatru și de film Adrian Titieni. Va susține un atelier pe ce înseamnă zona cinematografică, la care vor participa și actorii teatrului, dar și absolvenți, și studenții ai Facultății de Arte. Al doilea membru al juriului este scenaristul, dramaturgul, regizorul și actorul de teatru și de film Mimi Brănescu. Va fi alături de noi şi profesorul de actorie Mihaela Sîrbu, care este un foarte bun improvizator. Va susține un atelier pe ce înseamnă teatru de improvizație, în care, actorii, absolvenții și studenții Facultății vor studia ce înseamnă scheci impro. Tipul ăsta de atelier îi provoacă pe cei care participă să creeze scheciuri, având la dispoziție doar imaginația, creativitatea, spontaneitatea, tot în zona de comedie, de haz.
- Încercând o clasificare a felurilor de râs, am descoperit că există râsul sănătos, râsul de complezenţă, hlizeala ironică, surâsul amar, râsu-plâns, hohotul isteric. În câte feluri vom râde la Festivalul de Comedie?
- Eu mi-aș dori ca oamenii să râdă așa cum simt ei, dar mi-ar plăcea să fie râsul pe care l-am auzit la avanpremiera „Regina Nopții”. S-a râs încontinuu! Chiar dacă spectacolul ține două ore și ceva, le-am spus colegilor că ar trebui să dăm spațiu și publicului să participe la spectacol. Îl laşi să râdă, rămâi în tensiune și continui scena de acolo!
Revenind la Festival, da, mi-aș dori să se râdă, mi-aș dori ca fiecare să-și ia de la spectacol ceea ce are nevoie, ceea ce își dorește. Şi să trăiască experiențe care să le aducă aminte că suntem oameni, că avem sensibilitate, că avem nevoie să stăm și noi cu noi. Să facem un pic de pauză și să ne încărcăm bateriile, ca să putem face față vicisitudinilor vieții.
- Anul trecut, Dramaticul gălăţean a câştigat Premiul pentru cel mai bun joc de echipă cu spectacolul „Vrabia”, pe textul și în regia gălăţencei Leta Popescu. Iar unul dintre trofeele pentru cea mai bună regie - premiul acordat ex aequo - a rămas tot la Galați, la regizoarea Leta Popescu. Acum participați în Festival cu „Regina Nopții” - text și regie Leta Popescu. E formula câștigătoare pentru Teatrul Dramatic? Şi dacă da, ce trofeu ţintiţi?
- Aici e o discuție foarte largă! Aș completa palmaresul pe care l-ați amintit și cu anul 2022, când am luat premiul pentru „O repetiție moldovenească”. Chiar dacă regizorul Cristian Ban nu este gălățean, ci arădean. Aici este vorba despre o gândire pe care am avut-o împreună cu Radu Horghidan, pe atunci director artistic al instituției, actualmente actor al Teatrului și profesor la Facultatea de Arte, care a venit cu această idee: „Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan”. A fost, practic, o reacţie la pandemia în care teatrul a trăit cea mai neagră perioadă. Teatrul a avut multe de înfruntat pe parcursul timpului, obstacole de tip financiar, ideologic, dar lipsa publicului n-a fost niciodată în discuție!
Prin „Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan” ne-am propus ca, timp de trei ani, să lucrăm cu aceiași regizori: Leta Popescu, Cristian Ban și Adrian Iclenzan. Trei regizori care să gândească spectacole special pentru trupa de actori de la Galați. Iată că rezultatele încep să apară. Bineînțeles, e și meritul celor trei regizori pe care i-am selectat, Leta fiind unul dintre ei. Un regizor cu foarte multă abilitate în a crea echipă, în a crea o atmosferă foarte bună pentru creație, la repetiție. Are foarte multe calități de lider, a lucrat în teatre foarte importante din România, experiența spune cuvântul! Dincolo de talentul ei absolut incontestabil...
- E gălăţeancă!
- Exact! Faptul că e gălățeancă este exact ingredientul special! Pentru că Leta nu e mai profesionistă la Galați, decât la Cluj! Nu, este ceva dincolo de propria persoană, această afinitate pe care o are pentru teatrul din Galați, pentru că e teatrul cu care ea a crescut. Și lucrurile astea se văd şi se simt în spectacol, atât de puternic, apropo de emoție.
- Deci țintiți sus la premiere?
- Țintim... Povestea cu premiile la Galați a fost foarte discutabilă, pentru că noi suntem organizatorii acestui eveniment. Dacă am avut un spectacol bun și n-am câștigat, au apărut discuții. Dacă am avut un spectacol bun și am câștigat: „Dom'le, organizatorii își dau premii între ei!”. Oamenii n-au înțeles că există selecționeri ai spectacolelor și un juriu. De aia încercăm să aducem oameni foarte importanți, cărora n-ai ce să le spui, de unde să tragi sforile!
- Spectacolul „Regina Nopții” are şi concurență pe măsură. Spectacole montate de teatre din Brăila, Constanța, Cluj, Sfântul Gheorghe, Bacău, dar și de cinci teatre din București: „Nottara”, Teatrul Mic, Teatrul ACT, „Metropolis” și „Stela Popescu”. Nu-s prea multe din București?!
- Dacă tot ne dorim un festival competitiv, obiectiv, trebuie să ne batem cu teatrele cele mai puternice și importante. Lista iniţială de spectacole a fost mult mai lungă! Eu mi-aș fi dorit foarte mult ca orașul Galaţi - cel puțin din punct de vedere teatral - să se lege de Vest. La ediția din 2018, spectacolul „Fraţii”, de la Timişoara, a adus trei tiruri de decor. Ne-a costat foarte mult, că nu avem infrastructură. Sunt și rațiuni financiare pe care trebuie să le iei în calcul, să te încadrezi în niște bugete...
- Ca simplu spectator, cred că este o oportunitate să pot vedea la Galaţi actori din București, de pildă pe Marcel Iureș, protagonist al spectacolului care încheie Festivalul!
- Publicul din Galați își dorește foarte mult spectacole din București. O dorință de care am încercat să ținem cont. Își dorește să vadă actorii cunoscuți pe scenă și rostul unui teatru este să prilejuiască acest gen de întâlnire. Un alt motiv în plus pentru care, anul acesta, sunt mai multe teatre din București.
În același timp, toate spectacole au câte ceva interesant. Sunt spectacole premiate, actori premiaţi, producţii foarte lăudate cu ecouri foarte bune! Avem de toate! Am încercat să împăcăm și spectatorii care preferă textele clasice cu cei care sunt mai mult orientați către teatru contemporan.
- Discuția noastră a pornit de la Festivalul de Comedie într-un context destul de trist și de dureros al unor fenomene care au lovit cumplit Galațiul. Ar fi posibilă implicarea Festivalului în zona de caritate? De pildă instalarea unor urne în spaţiile în care se joacă, pentru ca spectatorii să poată face donaţii pentru sinistraţi?
- Absolut! Noi am mai avut acțiuni – nu le-am popularizat atât de puternic - şi în perioada pandemiei, și în perioada sărbătorilor de iarnă! Acum, e imposibil ca teatrul să stea de-o parte! Cu siguranță o să alocăm un spațiu - mai ales că festivalul aduce la laolaltă un flux mare de oameni - un spațiu în care cei care vor să sprijine persoanele aflate în necaz, o vor putea face. Festivalul se desfășoară în două locuri. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” e unul şi vreau să-i mulțumesc domnul director Teodor Niță pentru sprijinul și disponibilitatea pe care a manifestat-o față de evenimentul nostru. În același timp, îi avem parteneri pe cei de la Casa de Cultură a Studenților, domnul Cristi Mortu. Îi avem parteneri și pe cei de la UNITER, şi pe cei de la Teatrul pe Ţeavă, un spațiu independent deschis în Galaţi de colegii noștri, actori ai Teatrului Dramatic „Fani Tardini”.
În cele două locuri o să încercăm să amenajăm un spațiu propice pentru cei care vor să facă donații, să sprijine într-un fel sau altul persoanele aflate în dificultate. Încercăm să mai identificăm și alte soluții, să vedem dacă financiar se poate face ceva și suntem în sfera legală. Dar, bineînțeles, că Teatrul și Festivalul vor fi alături de gălățeni!
- Cred că ar fi momentul pentru un mesaj pe care să-l adresați publicului gălățean!
- Dragi gălățeni, de-abia aștept să ne întâlnim la Festivalul Național de Comedie pe o nouă scenă, dar cu aceeași poveste. Începând cu 28 septembrie până pe 6 octombrie, sperăm ca împreună să transformăm Galațiul în capitala comediei. Un eveniment cu foarte multă tradiție, un eveniment așteptat de gălățeni și, sper eu, un eveniment care, în această perioadă și friguroasă, și plină de necazuri, să ne ofere o scurtă alinare și, de cel nu, să ne dea un pic de speranță că lucrurile vor trece și va fi mai bine!
Demersuri pentru o emisiune privind efectele inundațiilor
Cu siguranță, cititorii ziarului „Viața liberă” se vor întreba dacă inundațiile care au lovit cumplit județul nu ar trebui să constituie subiectul fierbinte al unui podcast „SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector”. Este o temă de importanță majoră pentru noi! O dovedesc zecile de articole publicate zilnic încă de sâmbătă 14 septembrie 2024. Numai că, principalii responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat în județ, cei care gestionează misiunile de salvare a oamenilor și a bunurilor acestora, precum şi principalii decidenți ai măsurilor menite să ducă la restabilirea stării de normalitate s-au aflat, în această perioadă, în zonele calamitate. Așa cum era și normal să fie, după cum am și relatat.
Precizăm că facem demersuri ca următoarea ediție a emisiunii „SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” să fie dedicată subiectului dureros al cauzelor și efectelor inundațiilor.
Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
Foto și video: Bogdan Cînepă Sîrbu și Sebastian Bleoju
