INTERVIU cu prof. dr. Manuel Bouvard: ”Nu există nicio legătură între vaccinare şi apariţia autismului”
Foto: Foto: Remus Basalic

INTERVIU cu prof. dr. Manuel Bouvard: ”Nu există nicio legătură între vaccinare şi apariţia autismului”
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Autismul nu este o afecţiune tratabilă, ci una care se manifestă pe durata întregii vieţi. Cu toate acestea, diagnosticate din timp, persoanele care suferă de autism pot duce o viaţă apropiată de normal, fapt deosebit de important atât pentru pacientul în sine, cât şi pentru familie acestuia şi pentru societate. Recent, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Galaţi s-a bucurat de vizita profesorului Manuel Bouvard, un reputat medic francez, specializat în psihiatria copilului şi a adolescentului. Cu ocazia vizitei sale la Galaţi, prof. Bouvard a acordat în exclusivitate un interviu ziarului "Viaţa liberă".

- Domnule profesor, ce v-a determinat să alegeţi acest domeniu al medicinei?

- Când eram încă un medic tânăr, în urmă cu aproximativ 40 de ani, înainte de a-mi alege specialitatea, îmi doream să devin pediatru. În acea perioadă am lucrat însă într-un spital pentru copiii cu nevoi speciale. Atunci am avut pentru prima oară ocazia să interacţionez cu copii care sufereau de autism. Mi-am dat seama repede că aceşti mici pacienţi doreau cu adevărat să comunice cu persoanele din jurul lor, chiar dacă nu puteau face acest lucru. Din acest motiv, deveneau agitaţi, plângeau sau, în cazuri extreme, se mutilau. Provocarea care a apărut pentru mine atunci, lucru valabil însă şi astăzi, a fost să le ofer acestor pacienţi instrumentele necesare pentru a putea comunica cu cei din jurul lor.

- Activitatea pe care o desfăşuraţi acum presupune, pe lângă munca de medic, şi predare şi cercetare. Cum reuşiţi să îmbinaţi toate aceste preocupări?

- Într-adevăr, programul meu de lucru este unul foarte aglomerat. Încerc însă să fac faţă tuturor responsabilităţilor pe care le am, fără a neglija niciunul dintre domeniile amintite. De fapt, munca de cercetare mă ajută şi atunci când predau, şi atunci când mă ocup de tratamentul propriu-zis al pacienţilor.

- La ce nivel se află cercetarea autismului, în prezent?

- Cercetarea autismului presupune o muncă de colaborare între diverse echipe de cercetători. De aceea, studiile în domeniu sunt desfăşurate concomitent în mai multe ţări. Cu direcţie generală, cercetarea autismului din zilele noastre se concentrează, în primul rând, pe înţelegerea mecanismului care duce la apariţia şi dezvoltarea acestei afecţiuni. Cercetarea genetică deţine aici un rol covârşitor, pentru că este foarte important să înţelegem cum sunt implicate genele în apariţia autismului. Ce ştim acum este că transmiterea ereditară este deosebit de pronunţată în anumite subtipuri de autism. Aşa că sunt multe echipe care studiază acest aspect. Inclusiv echipa de cercetători din care fac parte este implicată acum într-un proiect de cercetare european, încercând să înţelegem cum fondul genetic şi mediul înconjurător contribuie la apariţia tulburărilor din spectrul autist. Disciplina este denumită epigenetică şi se referă la studiul factorilor care controlează expresia genelor şi cum acest control este mediat de substanţele chimice care înconjoară genele din componenţa ADN-ului uman. Încercăm să stabilim cum aceleaşi gene pot provoca sau nu autism, în funcţie de factorii de mediu.

- La ce rezultate aţi ajuns?

- La fel de important este să aflăm de ce, în unele situaţii, porţiuni ale creierului uman nu se dezvoltă la fel ca în majoritatea cazurilor, ducând astfel la apariţia anumitor tipuri de autism. Graţie noilor tehnice de imagistică medicală, putem acum studia acest lucru, fapt ce nu era posibil în trecut. Din acest punct de vedere, este foarte interesant de văzut exact cum funcţionează creierul copiilor cu autism. Ce ştim acum cu certitudine este că aceşti copii au anumite probleme de dezvoltare ale creierului, mai ales în acele regiuni implicate în percepţia sunetelor. Şi, de asemenea, şi în percepţia deficitară a caracteristicilor umane. Cu alte cuvinte, la copiii cu autism acele porţiuni ale creierului implicate în percepţia trăsăturilor umane nu funcţionează foarte bine. Acesta este un mod de a înţelege mecanismul prin care genele sunt implicate în dezvoltarea neuronală. Există o legătură clară între factorii genetici şi factorii de dezvoltare neuronală.

- Concret, cum contribuie aceste descoperiri în tratamentul autismului?

- Ştim acum, fără urmă de îndoială, că prognosticul de evoluţie a pacientului cu autism este cu atât mai bun cu cât afecţiunea este diagnosticată mai din timp. De aceea, ne luptăm să diagnosticăm cât mai mulţi copii care au vârsta cuprinsă între 24 de luni şi 36 de luni. Apoi, înţelegând cât mai exact care este modul în care un copil cu autism percepe mediul înconjurător, putem reproduce acel mediu, pentru a facilita interacţiunea cu respectivul copil. În acest demers, de un real folos ne sunt telefoanele inteligente, tabletele şi calculatoarele. Deoarece copiii cu autism au o gândire de tip matematic, interacţiunea cu aceste dispozitive le este foarte uşoară. Aceşti copii învaţă foarte repede cum să folosească un calculator sau o tabletă. Folosim astfel aceste dispozitive pentru a-l ajuta pe copil să se adapteze mai repede la mediul înconjurător şi să înveţe mult mai repede. Pacienţii cu autism înţeleg mai bine stimulii vizuali decât pe cei auditivi. Astfel, putem dezvolta metode prin care să le facilităm procesul de învăţare. Metoda a fost dezvoltată pentru prima oară în Statele Unite ale Americii şi s-ar traduce prin “schimb de imagini”. Pe baza acestei metode, copiii sunt învăţaţi şi încurajaţi să-şi exprime gândurile, dorinţele şi sentimentele, folosind în principal imaginile.

- Există o legătură între vaccinuri şi apariţia autismului?

- Pot spune, fără nicio reţinere, că nu există nicio legătură între vaccinuri şi apariţia autismului. Timp de mai mulţi ani s-a crezut că este o legătură, deoarece în jurul vârstei de 18 luni, atunci când copilului i se făceau mai multe vaccinuri, apăreau şi primele manifestări ale autismului. A fost vorba însă doar despre o confuzie nefericită. Sunt acum mai multe studii epidemiologice, desfăşurate independent în ţări diferite, care nu au găsit o astfel de legătură.

- În concluzie, părinţii îşi pot duce copiii la medic, pentru vaccinare, fără nicio reţinere?

- Absolut. Vaccinarea nu doar că nu provoacă autism, dar ajută şi la prevenirea unor boli infecţioase care, de asemenea, le pot cauza probleme serioase de sănătate copiilor.

Casetă/ Cine este dr. Manuel Bouvard

Profesor la Universitatea de Medicină din Bordeaux, Franţa, dr. Manuel Bouvard este unul dintre specialiştii recunoscuţi în domeniul psihiatriei copilului şi a adolescentului. Pe lângă activitatea didactică, prof. Manuel Bouvard este şi şeful Departamentului de Psihiatria Copilului şi a Adolescentului din cadrul Spitalului "Ch. Perrens" Bordeaux.

Citit 6108 ori Ultima modificare Marți, 24 Mai 2016 00:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.