Şi trece pe drumuri căruţa cu mere,
adusă de-un cal şi-un sărac fără bici...
nu cumpără nimeni şi nimeni nu cere...
şi n-o să mai vină, vreodată, aici!
La porţi ies mirese ca nişte garoafe
sfinţite cu lacrimi de mire moldav...
s-aude aproape, aproape, aproape
un greier murdar de tristeţe şi praf!
Ca două ţărance-mbrăcate într-una,
ca două fecioare cu greieri în păr,
răsare doar seara-mpreună cu luna
s-adune potcoave şi urme de măr!
Şi trece căruţa... şi-n toamnă se pierde...
mirese miresme şi aripi închid!...
Odată era un sărac... foaie verde
măr singur şi gol, dus cu forţa la zid!
