Procedura somaţiei şi a ordonanţei de plată

Procedura somaţiei şi a ordonanţei de plată
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Atunci când un debitor nu plăteşte de bunăvoie datoria pe care o are faţă de o persoană, aceasta poate uza de procedura somaţiei de plată şi de cea a ordonanţei de plată.

Pentru a putea face obiectul procedurii, creanţele trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Creanţa trebuie să fie certă, adică valoarea sa să rezulte chiar din actul încheiat de părţi sau din alte acte, să fie lichidă, adică să poată fi exprimată în bani şi exigibilă, adică să fi ajuns la scadenţă. De asemenea creanţa trebuie să rezulte dintr-un contract civil încheiat în formă scrisă şi însuşit prin semnătură de către părţi.

În vederea demarării acestei proceduri, creditorul trebuie ca mai întâi să îi comunice debitorului o somaţie de plată printr-o scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire sau prin intermediul executorului judecătoresc.

Prin somaţia de plată, creditorul îi pune în vedere debitorului să achite suma de bani respectivă în termen de 15 zile de la data primirii acesteia.

Ca urmare a comunicării acestei somaţii de plată, debitorul este pus în întârziere, ceea ce duce la întreruperea cursului prescripţiei extinctive care curge în favoarea sa. În cazul în care se împlineşte termenul de prescripţie, dreptul la acţiune al creditorului se stinge.

Dacă după împlinirea celor 15 zile stabilite prin somaţie, debitorul nu plăteşte, creditorul poate formula cerere pentru emiterea ordonanţei de plată. Aceasta se depune la instanţa competentă să judece fondul cauzei în prima instanţă. Taxa de timbru ce trebuie plătită pentru cererea de emitere a ordonanţei de plată este de 200 de lei.

Cererea privind ordonanţa de plată trebuie să cuprindă datele de identificare complete ale creditorului, cât şi pe cele ale debitorului, situaţia de fapt şi temeiul juridic care au determinat obligaţia de plată, suma de bani ce reprezintă obiectul creanţei, termenul la care trebuia efectuată plata etc.

Pe lângă suma datorată creditorul mai poate solicita dobânzi penalizatoare pentru plata cu întârziere şi daune-interese pentru cheltuielile suportate în procesul de recuperare al sumelor care nu au fost plătite la timp.

Dacă cererea de ordonanţă de plată este respinsă, creditorul poate introduce o nouă cerere de chemare în judecată, potrivit dreptului comun.

Dacă instanţa constată că pretenţiile reclamantului sunt întemeiate, acesta va emite ordonanţa de plată ce va cuprinde termenul de plată şi suma de bani datorată. În cazul în care se emite ordonanţa de plată doar pentru o parte dintre pretenţiile creditorului, acesta va putea introduce cerere de chemare în judecată, potrivit dreptului comun.

După ce ordonanţa de plată a fost emisă, debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. Creditorul poate formula cerere în anulare şi dacă ordonanţa de plată a fost emisă doar pentru o parte dintre pretenţiile sale, precum şi pentru cazul respingerii cererii de ordonanţă de plată. Dacă cererea în anulare este admisă sau respinsă, hotărârea rămâne definitivă.

Citit 5550 ori Ultima modificare Joi, 10 Mai 2018 13:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.