Părinţii au obligaţia legală să acorde copilului minor mijloacele necesare traiului, inclusiv pentru educaţie, învăţătură şi pregătire profesională. Neîndeplinirea obligației poate atrage răspunderea penală a părintelui. Plângerea prealabilă a persoanei îndreptățite, direct sau prin reprezentantul legal, este esențială.
În caz de neînţelegere între părinţi, contribuţia fiecăruia se stabileşte de instanţa de judecată, în raport de nevoile minorului şi posibilităţile materiale ale celui care urmează să plătească. Cuantumul obligaţiei de întreţinere se stabileşte într-o cotă maximă din venitul lunar net al părintelui, în funcţie de numărul copiilor, şi anume:
- până la o pătrime pentru un copil;
- până la o treime pentru doi copii;
- până la jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.
În situaţia în care sunt doi sau mai mulţi copii, obligaţia de întreţinere se stabileşte pentru fiecare copil în parte. Instanţa de judecată poate să ţină seama de înţelegerea părinţilor privind cuantumul pensiei de întreţinere şi modalităţile de executare a acestei obligaţii. Dacă părintele ce urmează să fie obligat la pensie de întreţinere nu este încadrat în muncă sau nu realizează un venit cert (ex., nu lucrează cu forme legale sau nu are un loc de muncă stabil), instanţa va avea în vedere la stabilirea pensiei de întreţinere nivelul venitului minim pe economia naţională.
Potrivit Codului civil, cuantumul întreţinerii pentru copii, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al persoanei obligate. Pensia de întreţinere pentru minor se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui obligat (debitorul întreţinerii) şi, de regulă, se datorează de la data cererii de chemare în judecată. Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei. Codul civil mai precizează că pensia de întreţinere se acordă minorului până când acesta împlineşte vârsta majoratului, iar dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, însă nu mai târziu de vârsta de 26 de ani. Nu are importanţă dacă sunt urmate cursurile unei instituţii de învăţământ de stat sau particulare.
În cazul în care se modifică semnificativ situaţia materială a părintelui care plăteşte întreţinerea sau nevoile materiale ale copilului, instanţa de judecată poate mări ori micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii acesteia.
De menţionat că, atunci când părintele obligat la plata pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească refuză, cu rea-credinţă, să o achite timp de trei luni, persoana îndreptăţită poate face plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie. Această infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Când se modifică și când încetează
Obligaţia de întreţinere pentru copilul minor poate fi modificată (majorată ori redusă) sau se poate hotărî încetarea plăţii ei, dacă intervin schimbări privind mijloacele celui care o prestează şi nevoia celui care o primeşte. Cererea pentru modificarea sau încetarea obligaţiei de întreținere se formulează de către părintele căruia i-a fost încredințat minorul, în calitate de reprezentant legal al acestuia, şi se judecă în contradictoriu cu părintele obligat la plata pensiei de întreţinere.
În cerere se va arăta că au crescut atât veniturile părintelui obligat, cât şi nevoile copilului minor, faţă de data stabilirii iniţiale a pensiei respective.
Totodată, în cerere se va indica locul de muncă al pârâtului, pentru ca instanţa de judecată să solicite relaţii cu privire la veniturile realizate de acesta pe ultimele 6 luni anterioare datei la care a fost depusă cererea de chemare în judecată.
În cazul în care cererea este admisă, instanţa de judecată va obliga pe pârât să plătească pensia de întreţinere majorată în funcţie de noile venituri, începând cu data introducerii cererii şi până la majoratul copilului.
De menţionat că pensia de întreţinere majorată poate fi acordată pentru o perioadă anterioară formulării cererii, atunci când introducerea acesteia a fost întârziată din culpa părintelui obligat la plata întreţinerii.
În situaţia în care, ulterior stabilirii pensiei de întreţinere, s-au diminuat veniturile părintelui obligat la pensia de întreţinere sau a intervenit o cauză de încetare a acestei obligaţii, persoana interesată poate solicita reducerea, respectiv sistarea pensiei de întreţinere. Cererea se soluţionează în contradictoriu cu reprezentantul legal al copilului minor. În cerere, reclamantul trebuie să menţioneze motivele care justifică reducerea sau sistarea plăţii acestei pensii. În dovedirea cererii se pot folosi orice mijloace de probă admise de lege (înscrisuri, interogatoriu etc.).Reducerea sau încetarea obligaţiei de întreţinere are loc de la data când a apărut cauza care a justificat admiterea acţiunii. Dacă părintele obligat a plătit pensia de întreţinere de bunăvoie, deşi cunoştea motivul pentru care ar fi trebuit redusă sau încetată, instanţa de judecată poate dispune reducerea sau încetarea obligaţiei de întreţinere de la data la care a fost solicitată.
Obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de copilul minor poate fi sistată în următoarele cazuri:
- a încetat starea de nevoie a minorului (ex., dacă acesta realizează venituri îndestulătoare întreţinerii sale);
- părintele obligat nu mai dispune de mijloacele necesare pentru plata pensiei de întreţinere (ex., cel obligat se află în executarea unei pedepse privative de libertate);
- a decedat minorul sau părintele obligat la plata pensiei de întreţinere;
- când minorul a împlinit vârsta majoratului.
Pentru copilul devenit major, părinţii sunt obligaţi să îl întreţină numai dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de copilul minor încetează şi atunci când intervin schimbări în relaţia de filiaţie (ex., prin adopţia copilului minor, cel care adoptă preia şi obligaţia legală de întreţinere a copilului adoptat).
