Din colecția "Cele mai frumoase elegii rămase tablou"
(!) erau femei din ce în ce mai rare/ şi toate încăpeau într-un cuvânt -
poeţii sărutau statui de sare/ şi universul coborâse pe pământ (!)
(!) încet abia se contura în zare/ un strop de cer un strop de orizont -
poeţii sărutau statui de sare/ şi le luau în raniţe pe front (!)
(!) când mai târziu s-a scufundat în mare/ prima femeie-peşte fără gene -
poeţii sărutau statui de sare/ trăgeau cu versuri oarbe în sirene (!)
(!) şi-n fulgerarea gloanţelor trasoare/ citeau la corbi fotografii plângând -
poeţii sărutau statui de sare/ şi-apoi tăceau în cer şi pe pământ (!)
(!) acum sunt multe ane mone lise/ poeţii sunt din ce în ce mai rari -
femeile sărută manuscrise/ şi nasc homeri cu ochi şi ochelari (!)
