Din bilanţul activităţii din 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi o cifră îţi sare îmediat în ochi şi îţi dai seama că exprimă o realitate de necontestat. Parchetul local e în continuare sub asediul dosarelor. Dovada?
În 2008, procurorii de aici, cu efectivul înjumătăţit, au avut de soluţionat aproape 18.000 de dosare. Aşa că fiecare dintre cei nouă procurori rămaşi aici a avut de tras din greu. „Una dintre cele nouă piese de bază ale colectivului nostru, afirmă Liliana Istrate, prim-procurorul adjunct al instituţiei, a fost fără nici un dubiu Diana Alexandru.
Diana rezolvă 1.000-1.300 de dosare pe an. E tânără, pare chiar un copil, dar are o capacitate extraordinară de muncă. Îmi face realmente plăcere să lucrez cu dumneaei şi nu am decât cuvinte de admiraţie pentru tot ceea ce face. Se detaşează şi prin volumul, dar şi prin calitatea lucrărilor soluţionate. Nu spune niciodată nu, iar dacă află că un coleg e copleşit de dosare se oferă, fără nicio rezervă, să ajute. Poate şi din acest motiv primeşte flori de la colaboratori, precum poliţiştii de la Biroul de Investigaţii Criminale de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi.”
Munca nu o sperie
Cum a ajuns să fie procuror? Poate părea greu de crezut, dar asta şi-a dorit din copilărie. „Cei din familia mea ştiu că de când eram mică spuneam că vreau să mă fac procuror. Până aici însă… Am absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 2003. Am urmat un an de zile un curs postuniversitar după care am dat examen, am reuşit şi am urmat şi absolvit cursurile Institutului Naţional de Magistratură. În anul doi am făcut practică la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Atunci m-am familiarizat întrucâtva cu munca de procuror, dar recunosc, aici, la Galaţi, am învăţat mult mai multe.
M-a ajutat şi bagajul teoretic acumulat, dar mai ales activitatea în ritm infernal de soluţionare a dosarelor. La Bucureşti am lucrat mai mult pe economic, însă aici, am de soluţionat cele mai multe dosare ce privesc infracţiuni de violenţă şi contra patrimoniului. Am reuşit să mă integrez pentru că şi eu am fost ajutată de colegi. Acum ştiu exact unde, în ce legi trebuie să mă uit, ce trebuie să fac. Deşi e foarte mult de lucru, asta nu mă sperie.”
După definitivat, tot la Galaţi
Pe Diana Alexandru n-o sperie nimic, nici măcar monotonia. De plictisit, nici nu poate fi vorba, când eşti obligat să te adaptezi constant: „Mai intru în şedinţe de judecată în locul colegilor şi, în plus, încă acumulez, încă învăţ. În fiecare dosar găsesc ceva nou”, spune tânăra procuroare.
Deşi mulţi tineri magistraţi vin, stau puţin şi apoi fug din Galaţi, Diana Alexandru a venit ca să rămână: „În octombrie-noiembrie 2007 am dat examen de definitivat, l-am luat şi am optat tot pentru Galaţi, aici e şi familia mea”. Familia, adică părinţii, fratele şi prietenul sunt sprijinul Dianei. Ce şi-ar mai dori?
„Îmi place să citesc beletristică. Mă atrag clasicii literaturii universale, literatură rusă în special. Din păcate, îmi rămâne foarte puţin timp liber pentru că ajung seara pe la ora 19,30 acasă. Aşa că mi-aş dori un pic mai mult timp liber, să mă pot uita din când în când şi la un film, fiindcă şi asta îmi place mult.”
Deocamdată însă, pasiunea ce o domină pe tânăra procuroare Diana Alexandru e lupta cu dosarele, ceea ce nu e deloc de rău. Nici pentru colegi, între care s-a integrat perfect, nici pentru gălăţeni, care au acolo, în lupta cu infracţiunea, un apărător devotat, iar asta nu-i puţin lucru
