- Falsificarea unui document cu ajutorul kitului de ştampile din cutie era taxată de membrii grupării cu 500-1.000 de euro
Fostul deputat Mihail Boldea era deţinătorul unei „cutii magice” de culoare neagră în care se găseau accesorii importante cu care, în schimbul unor sume de 500-1.000 de euro, îi făcea fericiţi pe cei „în nevoie”. Adică falsifica orice document. Amănuntele halucinante reies din rechizitoriul procurorilor gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dar şi din declaraţiile martorilor. „Ştampile rotunde şi dreptunghiulare, tuşiere, litere şi cifre, care puteau fi montate pe suporţii ştampilelor”, toate acestea se aflau mai tot timpul în geanta lui Boldea, după cum îşi amintesc martorii din „dosarul Aviasan”. Această cutie neagră i-a fost dată la un moment dat spre păstrare Georgetei Crăiţă, denunţător şi ea în „Aviasan”.
„Întrucât într-o anumită perioadă de timp, am fost în relaţie de amiciţie cu avocatul Boldea Mihail şi Bivol Mircea, ştiu că în cabinetul de parlamentar al domnului Boldea se confecţionau în fals, cu ajutorul unui copiator performant, diverse acte şi documente (facturi, chitanţe, diplome, buletine de identitate), falsuri realizate de Bivol Mircea”, descrie martorul Sorin Balaban.
Mihail Boldea însuşi a recunoscut că a falsificat ştampila cu SC Aviaţia Utilitară Tuzla, doar că el a aruncat vina şi asupra inculpaţilor Mircea Marosy şi Valentina Cojocaru, despre care a spus că ştiau de contrafacere. Ştampila falsă a fost făcută la finele anului 2006 sau începutul lui 2007, adică la mai bine de un an de zile după ce Tuzla fusese radiată prin decizie judecătorească. Aceasta a fost confecţionată la un magazin din Galaţi şi a costat între 60 şi 80 de lei.
În rechizitoriul procurorilor DNA se specifică faptul că ştampila a fost comandată de către Boldea prin intermediul lui Mircea Bivol şi a fost folosită la actul fals care a stat la baza deciziei date de judecătorul Stela Ivan, prin care au fost luate circa 40 de hectare de teren ale Aviasan. Actul fals s-a aflat la fila 19 a dosarului prin care s-a materializat transferul terenului, însă a dispărut de acolo în mod miraculos, la scurt timp după ce procesul s-a finalizat.
Anchetatorii nu exclud posibilitatea ca amintitul set de ştampile să fi fost folosit şi la falsificarea altor zeci de documente legate de tranzacţionarea unor imobile naţionalizate din Galaţi, dar şi din alte judeţe. Deocamdată este cert că ştampilele false fac obiectul cercetărilor şi în dosarul DIICOT legat de mai multe tranzacţii frauduloase cu terenuri şi imobile săvârşite de membrii clanului Boldea.
