Paradoxuri în justiţia românească / Arestul preventiv, moft sau necesitate?

Paradoxuri în justiţia românească / Arestul preventiv, moft sau necesitate?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pentru omor, inculpaţii sunt judecaţi în libertate, iar contrabanda şi corupţia se lasă cu lungi perioade de stat după gratii


Arestul preventiv a devenit extrem de ciudat în ultima vreme, dacă analizăm cine a ajuns să stea liber şi cine după gratii. Fără să avem pretenţia că suntem experţi în această problemă, vă aducem în faţă câteva cazuri mediatizate în care paradoxul constă tocmai în faptul că în fapte penale săvârşite cu violenţă, contra vieţii, oamenii sunt sau au fost liberi, în vreme ce în infracţiuni economice, comise împotriva patrimoniului statului, unde se poate merge pe recuperarea prejudiciului, inculpaţii stau ani buni în arest preventiv. Poate că există „motive temeinice” pentru încarcerarea acestora, noi nu le contestăm, doar că o astfel de realitate îi face pe cei din jur să se întrebe în ce lume trăiesc.

Judecaţi în libertate pentru tentativă la omor

Într-un dosar aflat încă în cercetare la procuror, doi inculpaţi acuzaţi de tentativă la omor, după ce şi-au bătut un consătean cu bâtele până l-au băgat în spital, sunt acum liberi. Costel şi Ion Lupu au argumentat că se aflau în legitimă apărare, că şi ei au fost loviţi, iar individul care nu-i lăsa în pace este cunoscut ca fiind un tip agresiv. Cert este că, de curând, în ciuda acuzaţiilor, cei doi, arestaţi anul acesta în luna august, au fost lăsaţi în libertate, cu obligaţia de a nu părăsi ţara.

Au comis o crimă oribilă, dar au aşteptat sentinţa afară, nu după gratii

Gheorghe Palade şi Dănuţ Maravela sunt doi gălăţeni care în 2004 au asasinat în Serbia o tânără, pe Alina Coteţi, după care au incendiat maşina în care se afla. Au ucis-o pentru 1.000 de euro şi nişte pachete de ţigări. După nouă ani de cercetări şi procese, cei doi au fost condamnaţi definitiv la 20 de ani, respectiv, 15 ani de puşcărie. Partea interesantă este că pe considerentul că arestul preventiv depăşise „termenul rezonabil”, magistraţii i-au lăsat în libertate, întâi pe Palade, apoi pe Maravela, acestuia aplicându-i-se considerentul „egalităţii de tratament”. Până când sentinţa nu a rămas definitivă, cei doi nu au fost încarceraţi, astfel că s-a ajuns în situaţia aberantă ca doi oameni care au comis o crimă oribilă să stea liberi doi ani de zile.

Contrabandişti la mititica

La celălalt pol se află inculpaţii din „dosarul fabricii de ţigări”. Acuzaţi de contrabandă cu tutun, cei şase au fost încarceraţi imediat după izbucnirea acestui scandal, în decembrie 2011. În cei doi ani de arest preventiv, dosarul a fost trimis instanţei de judecată care a început audierile. Nu doar aceştia sunt în situaţia de a sta ani buni în închisoare fără ca instanţa să dea o soluţie. În cele mai multe dosare DIICOT, „contrabandiştii” stau mult în puşcărie, pe considerentul că ar putea influenţa martorii şi că ar strica traseul proceselor. Pe aceleaşi considerente, în dosarele DNA, inculpaţi precum fostul arhitect al Primăriei, Ion Banaş, dar şi un director de la Finanţe, Dumitru Mirică, au ajuns să-şi efectueze condamnările numai din durata arestului preventiv.

Citit 1905 ori Ultima modificare Luni, 09 Decembrie 2013 17:44

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.