Taxa de înmatriculare a adus pe rolul Curţii de Apel Galaţi nu mai puţin de 6.039 de dosare, care s-au judecat anul trecut. Vorbim de peste 6.000 de procese la o singură secţie, cea de contencios administrativ, în condiţiile în care, anul trecut, aici s-au înregistrat 8.183 de cauze. Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii, judecătorul Irina Boldea, acest tip de procese a reprezentat 73 de procente din totalul celor de la secţia de contencios.
Întreaga nebunie a început în 2007, odată cu apariţia taxei auto, pe care toată lumea a interpretat-o ca o încercare a României de a bloca “invazia” de maşini second hand. De-a lungul timpului, taxa a suferit mai multe transformări. Cea din 2012 trebuia plătită şi pentru autoturismele înmatriculate înainte de 2007, iar acest lucru a stârnit mânia a mii de români, lucru care s-a reflectat în avalanşa de procese de pe rolul instanţelor. Sumele cerute înapoi nu sunt deloc de neglijat, în condiţiile în care vorbim de mii de euro pentru un autoturism.
Taxa a fost adoptată în timpul guvernării Boc, dar aplicabilitatea ei pentru autovehiculele înmatriculate până în 2007 în România a fost amânată până în 2013. Taxa a funcţionat două luni şi sub guvernarea Ponta, fiind înlocuită în martie 2013 cu „timbrul de mediu”. În Luxemburg se judecă un proces şi împotriva acestuia, dar încă nu este soluţionat. În ţară, însă, instanţele au început să le dea câştig de cauză celor care au atacat timbrul, statul fiind obligat să restituie sume importante de bani.
Revenind însă la taxa auto, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg a considerat că ordonanţa din ianuarie 2012, care o impunea, încalcă legislaţia europeană. Curtea a mai statuat şi faptul că taxa trebuie restituită dacă românii care au achitat-o vor deschide procese. Acesta este şi motivul miilor de procese care au apărut la Galaţi şi nu numai. Până la apariţia în 2013 a acestei decizii de la Luxemburg, a existat o practică neunitară, în sensul că unele instanţe le dădeau câştig de cauză şoferiulor, altele nu. Potrivit specialiştilor, date fiind noile reguli impuse de Curtea Europeană, cei care au primit răspuns negativ din partea judecătorilor pot face solicitări de revizuire a deciziilor respective.
