În dosarul omului de afaceri Liviu Mircea Jîtea, cei 19 inculpaţi s-au aflat recent în sala de judecata, unde prin intermediul avocaţilor au cerut ca dosarul să treacă prin noua procedură a camerei preliminare, pe motiv că nu a început cercetarea judecătorească.
Procurorul DIICOT s-a opus categoric, afirmând că anul trecut, pe 26 noiembrie, judecătorul s-a pronunţat pe legalitatea actului de sesizare şi că ultima dată li s-a spus inculpaţilor să se gândească dacă vor merge pe recunoaşterea vinovăţiei, care presupune o procedură simplificată, sau pe calea unui proces obişnuit, ceea ce înseamnă audiere de martori şi un proces de durată.
Apărătorii au precizat rând pe rând că atâta vreme cât actul de sesizare, rechizitoriul, nu a fost citit, iar unii dintre inculpaţi nu au avut avocaţi la ultimele termene nu se poate spune că a început cercetarea judecătorească, motiv pentru care, aşa cum prevăd noile reglementări, dosarul ar trebui să meargă în cameră preliminară. Aceasta este procedura prin care, în şedinţă secretă, judecătorul analizează excepţiile invocate de avocaţi, dar şi toate obiecţiile legate de modul în care s-a făcut ancheta. Este o etapă secretă în care nimeni nu vine la instanţă, magistratul analizând totul pe baza înscrisurilor care se trimit de către avocaţi. Aceasta etapă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Având în vedere că dosarul a fost trimis instanţei în august 2013, vorbim deja de câteva opt luni în care nu s-a întâmplat nimic.
Scandalul a izbucnit însă acum aproape un an, când, pe 9 martie, omul de afaceri vrâncean Liviu Mircea Jîtea a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv. El a fost acuzat de contrabandă cu alcool. Procurorii gălăţeni i-au reproşat faptul că, împreună cu gruparea sa, a produs alcool şi l-a comercializat fără să achite taxe şi impozite la stat. Magistratul care are acest dosar pe masa de lucru a respins cererea avocaţilor de a merge în cameră preliminară, pe considerentul că pe 26 noiembrie 2013 a pus în discuţia avocaţilor legalitatea rechizitoriului şi le-a dat posibilitatea tuturor de a invoca excepţii şi de a face cereri.
Acesta a fost momentul în care a început un adevărat război al nervilor între avocaţi şi magistrat. Unul dintre apărători i-a spus judecătorului că va ataca decizia sa şi că îl recuză, adică nu mai vrea ca el să fie cel ce judecă această cauză. Magistratul i-a replicat că este a treia oară când avocaţii îl recuză, lucru care ar echivala cu un abuz. Avocatul s-a socotit ameninţat. „Vă rog să nu mă ameninţaţi. Există şi faţă de magistrat remedii legale când ameninţă un avocat şi pot face plângere pentru fals intelectual, având în vedere că aţi prins într-o încheiere de şedinţă lucruri nereale”, a conchis avocatul.
Cert este că avocaţii au cerut să se dea citire rechizitoriului, judecătorul a refuzat, în condiţiile în care acesta ar avea aproximativ 1.700 de pagini, dar a fost dispus să dea un termen de o lună de zile până la care cei 19 inculpaţi să aibă posibilitatea de a-l parcurge.
