Potrivit unui studiu desfăşurat în Germania, dar ale cărui concluzii pot fi aplicate cu uşurinţă oricărei ţări europene, 80 la sută dintre copiii cu vârste între 12 şi 13 ani sunt posesorii unui smartphone cu acces la Internet, între 10 şi 11 ani – 71 la sută, între 8 şi 9 ani – 38 la sută, iar între 6 şi 7 ani – 12 la sută.
În opinia psihologului Lenke Iuhoş, smartphone-ul a devenit un surogat al familiei şi al prietenilor, lipsa de interacţiune directă putând avea efecte asupra vocabularului activ, fiind restrânsă astfel capacitatea de comunicare verbală, nonverbală şi paraverbală.
În acelaşi timp, psihologul consideră că sunt cel puţin patru impedimente frecvent întâlnite la copii dependenţi de telefonul mobil, anume:
Limitează creativitatea
Creativitatea ne ajută să supravieţuim în situaţii limită, iar această calitate prinde rădăcini de la vârste fragede. În opinia specialistului, părinţii ar trebui să le stimuleze mult mai mult această aptitudine, astfel încât să fie mai creativi cu lumea palpabilă, să poată să reacţioneze eficient la pericolele sociale şi cum să transforme, prin puterea gândului, cuvântului şi acţiunii, lumea din jurul într-un loc mai bun.
Provoacă insomnii cronice
Gălăgia lumii tastate pe telefon e tentantă, dar este un factor perturbator pentru copil, care îl ţine treaz până la ore târzii. Când sunt pe punctul de a adormi, primesc o notificare pe Facebook, o alta pe Whatsapp, o alta pe Instagram sau Snapchat, iar sinapsele sunt puse din nou în funcţiune şi apar în timp insomniile cronice.
Indirect, este cauza obezităţii
Confortul dat de sedentarism aduce cu el, în timp, dereglări în greutate. Potrivit observaţiilor empirice realizate de psihologul Lenke Iuhoş la cabinet, copiii care se joacă în mod regulat pe aplicaţii au abilităţiile motorii mai reduse în ceea ce priveşte fineţea şi exactitatea, nu dobândesc abilităţile de bază pe care le pot experimenta prin alte jocuri tradiţionale, cum ar fi jocul cu plastilina.
Distruge relaţia părinte-copil
Copilul este exact cum ne comportăm noi cu el. Părintele care utilizează des telefonul, e perceput ca un părinte ocupat, care nu are timp de copil. Copilul va face acelaşi lucru: se va refugia, se va calma în lumea dată de telefon. Îl va folosi ca o metodă de respingere, când va fi chemat la masă, la teme, să se îmbrace şi va refuza să le comunice părinţilor problemele cu care se confruntă.
Sursa: go4it.ro
