Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”
(!) pe canapea - căldură... şi lemnele în sobă
ard fără mistuire şi cu scântei puţine,
s-aude samovarul, paingii stau de pază,
miroase a sulfină, a pândă şi a tine (!)
(!) pe casă-i tare brumă - se vede pe lucarnă
tăcerea cum coboară, dar nu se ştie unde
îşi caută culcuşul - sunt singur, mi se pare
că lipsa ta îmi toarnă tristeţe în secunde (!)
(!) aud bătaie-n uşă, mă duc să văd - e vântul
cu mâinile întinse, şi îl întreb ce vrea:
frig - îmi zice vântul - primeşte-mă în casă
şi-ţi dau toată bătaia din veşnicia mea (!)
(!) îi dau nişte căldură, îi dau nişte mâncare,
îi dau să bea din sticle cu unduiri de fată -
ce tare bate vântul, din ce în ce mai tare,
şi-mi spune că misterul nu piere niciodată (!)
