Digitalizarea serviciilor publice din România este o chestiune pe care majoritatea românilor o dorește, dar obstacolele care stau în calea ei sunt numeroase, de la lipsa abilităților tehnice și a infrastructurii necesare, până la corupție și interese contrarii.
Pentru a facilita găsirea celor mai bune soluții pentru depășirea tuturor acestor obstacole, s-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală.
Lideri în tehnologie, economie și inovație, uniți pentru a găsi soluții
Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu
(Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia).
Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică
Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului.
În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Cum stau lucrurile la Galați
La Galați, avem posibilitatea să plătim online impozitele și taxele, deși procesul de înregistrare în acest sens ar trebui simplificat. Putem, evident, să plătim facturile la utilități, ba chiar, în unele cazuri, și suma datorată asociațiilor de locatari/proprietari, deși mai sunt încă multe care iau tot exclusiv numerar, la ghișeu. Putem verifica online la ce oră vine autobuzul și putem plăti o călătorie printr-o aplicație. Evident, nu toate funcționează perfect și este mult loc de mai bine, dar începuturile au fost făcute.
Pentru a ajunge însă o societate 100 la sută digitalizată, precum cea din Estonia, campioana Europei și a lumii la acest capitol, este necesară integrarea completă a tuturor acestor aspecte în soluții care nu doar să funcționeze impecabil, ci care să fie la distanță de o atingere, pe telefonul mobil.
Pentru aceasta, este nevoie în primul rând de voință politică, pentru a ajunge cetățeanul să fie stăpânul datelor sale, nu statul, acest lucru permițând o încredere în autorități care, la acest moment, nu există. În al doilea rând, este nevoie de soluții digitale simple, accesibile, ușor de folosit și de către copii. Și, pentru că tot am ajuns la ei, este nevoie de investiții în educația copiilor. Estonia a început, acum aproape 30 de ani, cu un program numit „Tiger Leap” – „Saltul tigrului”, prin care toate școlile, fără excepție, au fost dotate cu computere performante și internet de mare viteză. În condițiile în care nu toate școlile din România (iar Galațiul nu face excepție, fiind diferențe mari în acest sens între urban și rural) au, în acest moment, catalog electronic, viitorul în care vom vedea într-o aplicație ce fac la școală copiii este încă departe.
Rămâne de văzut ce efect va avea noul grup creat pentru a sprijini digitalizarea. Sperăm că, fiind vorba despre oameni pragmatici, eforturilor vor fi pe aceeași linie și nu se vor împotmoli în zidul politicii dâmbovițene.
