Romania a avut primul combinat apicol din lume

Romania a avut primul combinat apicol din lume
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Ştiaţi că România a fost cel mai mare exportator de miere de albine din Europa şi cel de-al cincilea producător din lume? Ba, mai mult, în România s-a înfiinţat primul combinat apicol din lume, la Băneasa, constituind un sistem privat de amploare într-o ţară aflată sub regim comunist, un lucru extraordinar pentru acea perioadă.

Fondatorul acestui sistem şi al apiculturii moderne în România este Viaceslav Harnaj, om de ştiinţă şi profesor universitar român, posesor a numeroase brevete şi certificate de inventator. Înainte de 1945, în România existau mai multe asociaţii profesionale, acestea având cu precădere caracter zonal şi rareori naţional. În 1957, profesorul Viaceslav Harnaj, împreună cu câţiva colaboratori apropiaţi, oameni cu apicultura în sânge, au reuşit să înfiinţeze în România Asociaţia Crescătorilor de Albine (ACA).

De la hobby, la industrie

Se spune că un ziarist străin voia să scrie un articol despre "şeful apicultorilor români" şi încerca să-l iscodească pe Viaceslav despre studiile sale în domeniu. "Sunt profesor de hidraulică la Institutul Român de Petrol, Gaze şi Geologie. Apicultura a fost şi va rămâne hobby, pasiunea mea de neînvins. Avem însă nevoie de un nou gen de industrie apicolă, pentru a ţine pasul cu inovaţiile tehnologice şi progresul ştiinţific", i-a răspuns gazetarului specialistul care fondase ACA.

De unde au provenit resursele

Văzând combinatul apicol ridicat în România şi uimit de amploarea proiectului, un alt vizitator venit din străinătate l-a întrebat în acea perioadă pe Vceslav Harnaj din ce resurse a reuşit să construiască acest mastodont industrial.Trebuie spus că, pe lângă fabrica de produse apicole, funcţiona şi un institutul de cercetare, precum şi un liceul de profil.

"Statul nu a trebuit să-şi desfacă baierele pungii că să construiască ce e aici. Totul s-a făcut cu banii apicultorilor din România, a zecilor de mii de oameni care fac parte din asociaţia noastră", i-a răspuns Harnaj.

Era o surpriză la momentul respectiv să constaţi că proiectul nu se încadra deloc în "măreţele realizări ale Epocii de aur" şi că nu se construise nimic după "indicaţiile preţioase ale mult iubitului ...".

"Orăşelul apicol" din Băneasa, aşa cum i s-a mai spus combinatului, a fost construit cu banii şi din valorificarea produselor apicole ale celor 60.000 de oameni care formau ACA în acea vreme. După ’90, multe puncte industriale au fost distruse în România, dar sistemul conceput de Vceslav Harnaj a rămas.

Inginerul Ioan Fetea, actualul preşedinte al ACA, spune că 70 la sută din tot ce a conceput Harnaj este încă în patrimoniul asociaţiei. Şi astăzi se pot vedea în apropierea aeroportului Băneasa clădiri construite pe mai multe hectare, clădiri cu o arhitectură mai ciudată, care la exterior au aspect de fagure.

Organizarea Combinatului Apicol

Cel mai bun material legat de Combinatul Apicol de la Băneasa este cartea lui Virgil Tatomir intitulată "Oaspeţi în prisacă românească". "Aici" - se arată în volum - "erau valorificate şi prelucrate toate comorile stupului, fiecare în secţie proprie, astfel existând zeci de secţii cu peste 1.000 de muncitori. Institutul de cercetare al combinatului era şi el foarte eficient, astfel că punea la dispoziţie tehnologii de prelucrare avansată şi produse inovatoare, precum faguri artificiali aromaţi, maşini electronice pentru selectarea mierii de albine după culori, metode de împerechere artificială a mătcilor, genetică, material biologic etc".

Popularitatea internaţională nu se pupă cu regimul comunist

Popularitatea internaţională a lui Harnaj şi a acţiunilor sale nu a picat prea bine în faţa comunismului. Picătura care a umplut paharul a fost un alt proiect îndrăzneţ al lui Viaceslav, numit "Casa apicultorului". Era vorba despre un turn, care ar fi urmat să fie construit în apropierea actualei Case a Presei, turn ce urma să funcţioneze ca un centru apicol internaţional, finanţarea venind din partea unor firme străine. Regimul comunist voia pur şi simplu să-l desfiinţeze pe Viaceslav Harnaj şi să-l elimine din viaţă publică.

"Mi-amintesc cum stătea la biroul său, trist, tras la faţă. Era total schimbat. Ţin foarte bine minte, ca şi cum ar fi fost ieri, cuvintele lui şi vocea scăzută - nu mai pot, ăştia mi-au pus cizma în piept, m-au eliminat", spune directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Apicultura, Adrian Siceanu.

Omul înalt şi solid, plin altădată de viaţă şi de idei, a fost învins de sistem, inima oprindu-i-se în ziua de 28 octombrie 1988, la 71 de ani. La fereastra biroului sau din Combinatul Apicol era un stup în plină activitate de care se îngrijea şi pe care îl privea uneori minute în şir.

Sursa text şi foto: apicultura-online.com

Citit 2826 ori Ultima modificare Marți, 19 Decembrie 2017 19:55

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.