(!) mi-i teamă că pierd trenul pe care toată viaţa
l-am aşteptat... şi-l caut să-l văd măcar aşa
cum fiecare-şi vede pe zare o lumină
şi-o cheamă în ogradă... şi steaua zice da (!)
(!) mi-i frig de aşteptare - ştii, aşteptarea ceea
cu sufletul la gură, cu inima pe jos -
gata, eşti foarte bună, eşti nouă, hai să mergem -
tu dârdâi supt povară, eu pedalez frumos (!)
(!) ne fac (din mână) macii striviţi de întristare
că nu mai stăm supt spice măcar până se coc
îndată două turte mari cât roatele tale
şi-n pururea cât roata cea (fără) de noroc (!)