”Locație” și ”spațiu lucrativ”

”Locație” și ”spațiu lucrativ”
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

"Locație" este un cuvânt care mult timp a fost folosit într-un sens greșit în limba română, dintr-o confuzie ușor de înțeles, având în vedere că mulți vorbitori îl asociază, fonetic, cu englezescul "location". Frate geamăn cu "locație" este și termenul "lucrativ", de asemenea folosit într-un mod eronat. Dacă în primul caz o greșeală extrem de des folosită a putut impune o normă gramaticală, pentru "lucrativ" lucrurile stau altfel.

La orgine, substantivul "locație" avea doar sensul de închiriere sau de "chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară". Sintagma "taxă de locație" înseamnă, conform DEX, "taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor". În domeniul juridic, avem și "contract de locațiune", prin care înțelegem "contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani".

Așadar, până cu ceva vreme în urmă, era greșit - un nonsens, practic - să spui că apartamentul unei persoane este situat într-o "locație" oarecare. Totuși, greșeala a ajuns să fie folosită atât de des, încât doar o parte infimă dintre vorbitori mai știau sensurile originare ale cuvântului. Astfel, în DEX 09, substantivul "locație" a mai primit un sens: "un loc anume, precis determinat". "De remarcat că echipa care a redactat DEX 09 a introdus un cuvânt nou, calchiat după engleză, printre sensurile unui cuvânt mai vechi, împrumutat din franceză și latină. Altfel spus, sensul al treilea trebuie tratat ca un cuvânt separat", scrie unul dintre autorii platformei dexonline.ro.

Cuvânt separat sau nu, cert este că "locație" poate fi acum folosit și în propoziția "Ne găsim în locația X, în 30 minute". Multe persoane preferă să nu folosească totuși acest sens, din obișnuință sau pentru a nu lăsa loc de interpretări.

Și "lucrativ" este un substantiv destul de des folosit, aproape întotdeauna într-un mod eronat. Conform dicționarului, lucrativ înseamnă ceva care aduce un profit, care este rentabil, folositor sau util. "Lucrativ" nu înseamnă un "spațiu care poate fi utilizat", așa cum greșit este folosit în propoziția "Am găsit un spațiu lucrativ". Corect este, în schimb, "Este vorba de o activitate lucrativă".

Cuvântul săptămânii

Puține invenții au reușit să polarizeze opinia publică într-o asemenea măsură cum a făcut-o vaccinarea. Pentru săptămâna aceasta am ales cuvântul "vaccin", termen aflat, mai ales în ultimele luni, în atenția tuturor. În contextul actualei pandemii, cercetătorii au anunțat că peste 100 de posibile vaccinuri sunt în dezvoltare, în momentul de față, pentru combaterea coronavirsului. Vaccinarea ajută organismul să capete imunitate în fața a numeroase boli.

Practica imunizării este folosită de sute de ani. Călugării budiști beau cantități mici de venin de șarpe pentru a căpăta imunitate la mușcătura reptilei. Medicul englez Edward Jenner este considerat fondatorul vaccinologiei în Occident. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Jenner a ajuns la concluzia că oricine este infectat cu virusul bovin al variolei (inofensiv pentru om - n.r.) capătă imunitate în fața virusului uman al variolei, un dușman de temut al umanității. Jenner a inoculat un băiat cu variolă bovină, iar apoi a încercat să-l infecteze cu variolă (a riscat totul, chiar viața copilului, pentru o convingere), descoperind astfel că este imun.

În 1884, laboranții conduși de cercetătorul francez Louis Pasteur au creat primul vaccin antirabic (rabia sau turbarea este o boală groaznică și mortală în toate cazurile, dacă vaccinul nu este folosit înainte de apariția simptomelor - n.r.) cu virus viu atenuat. În 1896, s-au dezvoltat primele vaccinuri împotriva febrei tifoide și a holerei. În 1897, la un an după ce ciuma bubonică a făcut ravagii în Mumbai, bacteriologul rus Waldermar Haffkine a dezvoltat primul vaccin împotriva ciumei. În 1910-1911, Bela Schick a testat imunitatea pentru difterie, scrie site-ul desprevaccin.ro. În urmtării cinci ani, s-a dezvoltat un vaccin, iar mortalitatea cauzată de difterie a fost redusă considerabil.

În ciuda faptului că vaccinurile au salvat sute de milioane de vieți, mișcarea antivaccinistă este încă foarte puternică în toată lumea. Bazându-se exclusiv pe teorii ale conspirației și pe știri false, adepții acestei mișcări sunt extrem de vocali. Fiecare dintre noi este liber să aibă propriile opinii, însă înainte de a ne forma o opinie este obligatoriu să ne informăm din surse sigure și verificate.

Citit 1875 ori Ultima modificare Joi, 14 Mai 2020 23:06

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.