România este țara în care superstiția și credința se întâlnesc și trăiesc împreună în armonie. În trecut, poporul român era privit ca unul extrem de superstițios. Cu timpul, viața spirituală a românilor, dominată de nenumărate credinţe şi superstiţii, a atras atenția și mirarea străinilor. Nici în prezent românul nu se lipsește de superstiții, pe care le respectă cu un soi de "teamă sfântă", pentru a nu atrage consecințele negative care ar urma dacă ar fi încălcate.
Se întâmplă de multe ori să uităm un lucru acasă și apoi vrem sau trebuie să ne întoarcem pentru a-l recupera. Dar dacă ești român, nu ai face-o niciodată, pentru că aduce ghinion.
Niciodată nu fluiera în casă, pentru că "fluieri a pagubă", de asemenea nu îți pune geanta pe jos, pe podea, pentru că aduci sărăcia în viața ta.
Nenorocirea la români vine sub diferite forme. Dacă spargi o oglindă, ghinionul vine în "doze mari", deoarece vei avea șapte ani de ghinion.
Te-ai întrebat de ce sughiți? În România, sughițurile sunt un semn că cineva se gândește sau vorbește despre tine. Când sughiți, se spune că cineva te pomenește sau te bârfește. S-ar putea să nu te căsătorești niciodată dacă stai în colțul mesei.
De mii de ani, sarea vărsată este considerată aducătoare de ghinion. Primii care au introdus asumarea ghinionului adus de vărsarea sării au fost sumerienii, în jurul anului 3.500 î.Hr, prin aruncarea unui vârf de sare peste umărul stâng. Ritualul a fost preluat de egipteni, de asirieni și mai târziu de greci.
Spargerea veselei poate fi enervantă, dar românii cred că acest lucru aduce, de fapt, noroc. În unele regiuni, la nunți, mirii aruncă două pahare pe podea. Cu cât mai multe piese se sparg, cu atât vor găsi mai mult noroc și fericire împreună în viață.
Avem multe expresii amuzante, moduri unice de a sărbători anotimpurile și o mitologie fascinantă. Dar, este la latitudinea fiecărui om de a crede în ele sau nu.
