Insula Emscher din Regiunea Ruhr este de fapt o fâşie de pământ de circa 11 km pătraţi, de o lăţime între 30 şi 2.000 de metri, care se întinde pe 34 de km, între oraşele Castrop Rauxel şi Oberhausen, între râul Emscher şi canalul Rin-Herne. Insula este componenta centrală a celui mai îndrăzneţ şi amplu proiect de renaturare care se desfăşoară acum în Europa.
Practic, râul Emscher, care, aşa cum am mai scris, a fost folosit, de comun acord, de către toate localităţile din zonă, drept spaţiu de deversare a apelor uzate, este curăţat acum şi, împreună cu toţi afluenţii săi de diferite mărimi, redat naturii şi, evident, oamenilor.
Şi călare, şi pe jos
Pentru a pune mai bine în valoare modificarea de ansamblu a regiunii, în cadrul programului „Ruhr – capitală culturală europeană” a fost pus la punct proiectul „Artă pe Emscher 2010”, un ansamblu de lucrări, în aer liber, pe care le poţi vedea ori plimbându-te cu barca pe râu, ori mergând cu maşina şi apoi pe jos, de la un obiectiv la altul ori, aşa cum au ales organizatorii pentru noi, participanţii la tabăra pentru jurnalişti „News for youth!”, cu bicicleta.
Echipaţi cu pelerine de ploaie şi mândri posesori, pentru câteva ore, ai unor biciclete destul de performante, cu viteze şi tot dichisul, am pornit la drum, să descoperim, pe 16 km, cât mai multe dintre atracţiile Insulei Emscher.
Între noi fie vorba, treaba cu mersul pe biciclete n-a fost una chiar foarte uşoară, fiindcă cei mai mulţi dintre noi nu mai pedalaseră de ceva vreme (acum, ştiţi şi dumneavoastră, la Galaţi chiar nu prea ai pe unde să practici asemenea sport), iar acomodarea n-a fost tocmai floare la ureche. Dar, lăsând la o parte inconvenientele, plimbarea în sine a fost splendidă, iar experienţa chiar merită trăită.
Casa plimbăreaţă
Am încălecat deci pe-o şa, numai ca să descălecăm repejor, fiindcă ne-am întâlnit cu „casa plimbăreaţă” – „Walking House” (FOTO 1). Da, aţi citit bine, căsuţa cu pricina chiar umblă. Nu foarte repede, dar poate să parcurgă 60 de metri într-o oră.
Este realizată din materiale uşoare, lemn sau aluminiu pe un suport de oţel, fiecare picior are un acumulator separat. Căsuţa este prietenoasă cu mediul, foloseşte energie solară şi eoliană şi poate satisface nevoia unor oameni de a fi nomazi, oferind, în acelaşi timp, confortul unei case moderne.
Echipa de cercetători danezi care construit prototipul s-a inspirat din vechile căruţe cu coviltir ale ţiganilor. E drept, n-am spune noi că seamănă, dar principiul e acelaşi.
„Aşteptând râul”
O altă casă, instalată confortabil într-un luminiş de pe insulă, te face să trăieşti o experienţă în mijlocul naturii. „Waiting for the river” – „Aşteptând râul” este un podeţ de lemn, în zig-zag, care uneşte mai multe pavilioane, oferind o vedere unică asupra naturii înconjurătoare. Autorii: grupul danez „Observatorium”.
Experienţa cu pricina te costă 90 de euro pe noapte, cu trei mese, dar, spun autorii proiectului, merită. E drept, camerele simple, din lemn, cu un perete, cel dinspre pădure, complet transparent, au un farmec aparte, dacă îţi place ideea că dormi în mijlocul naturii, fără să rişti să te prindă ploaia la cort.
Partea cu toaleta (FOTO 2) ne-a cam blocat pe noi, jurnaliştii, fiindcă, în conformitate cu indicaţiile scrise pe panou, după o vizită mai serioasă în locul cu pricina trebuia să foloseşti o unealtă metalică pentru a împinge rămăşiţele mesei de mai devreme la locul de odihnă.
Hm, şi mai erau şi două bude în acelaşi spaţiu, chestiune a cărei utilitate de-a scăpat. Dar, ce să zic, poate suntem noi, jurnaliştii, prea cârcotaşi.
„Satisfy Me” – de Monica Bonvicini (FOTO 3) – atrage atenţia asupra unei zone care, în mod paradoxal, ar putea fi considerată oricum, numai satisfăcătoare nu. Într-o zonă care nu are nimic special, pe un deal de pe malul stând al râului Emscher, strălucirea provocatoare a acestei creaţii surprinde.
„Turn 79”, un depozit de cărbune abandonat, a fost transformat printr-un gest simplu: artista Ayse Erkmen i-a aşezat în vârf o coroană aurită, simbolul evident al aşa-numitului „aur negru”, cărbunele, care reprezenta bogăţia altor timpuri în zonă.
Sunt multe de văzut pe Insula Emscher. Doar picioare bune să ai, să poţi pedala pe puţin câteva ore. Harta şi traseul marcat te ajută să nu te rătăceşti pe cei 44 km de alei rezervate bicicliştilor.
