Nu poate fi vorba despre începutul verii fără să ne gândim la delicioasa băutură răcoritoare făcută din flori de soc. Pe lângă gustul unic, socata are și multiple beneficii pentru sănătate.
Se știe că florile de soc, consumate proaspete sau uscate, sub formă de infuzii sau decocturi, sunt de ajutor în multe afecțiuni. Florile de soc, implicit și băutura răcoritoare preparată cu ele, sunt de ajutor împotriva obezității, sunt bune laxative și diuretice și ne aduc bună dispoziție. Ceaiul de soc și socata sunt bune adjuvante naturale pentru afecțiuni respiratorii, de la simple răceli şi viroze, la bronșite. Ajută și în cazurile de alergii respiratorii.
Atenție! Băutura trebuie evitată dacă avem probleme de tranzit intestinal, sensibilitatea colonului și arsuri la stomac. De asemenea, socata este contraindicată pentru diabetici, pentru că are conținut de zahăr. Se poate face și cu fructoză și există și o variantă cu miere, care va fermenta mai ușor și va ieși (foarte) slab alcoolizată.
Ingrediente: 12 flori mari (mai mari decât palma) de soc, 500 de grame de zahăr, 2 lămâi mari sau 3 mijlocii, netratate (să fie dintre cele care conțin suc cât de mult, nu cu coaja foarte groasă), 4,2 litri de apă plată.
Preparare: Într-un borcan de sticlă de 4,25 litri, punem florile de soc spălate și zvântate. Peste florile de soc adăugăm zahărul, maxim 500 de grame pentru această cantitate de apă. Cu un peeler, decojim subțire partea galbenă a lămâilor (partea albă a cojii este amară) și o adăugăm în borcan. În funcție de cât de mult ne place aroma cojii, putem să o punem pe toată, jumătate sau mai puțin. Așezăm o sită pe gura borcanului și stoarcem lămâile până la ultima picătură. Sâmburii, amari și ei, vor fi reținuți de sită. Umplem borcanul cu apă plată. Acesta se acoperă lejer, doar cu o farfurioară, nu cu capac și se lasă la loc însorit. În funcție de vreme și de cât soare este, florile își vor transmite complet aroma în trei până la cinci zile (dacă e mai rece). Putem amesteca o dată pe zi, cu o lingură foarte curată, în cazul în care zahărul se depune la fundul borcanului.