Irina Mavrodin, scriitoare și traducătoare, s-a născut la Oradea, pe 12 iunie 1929. În anul 1954 devine licențiată a Universității din București în Filologie, secția Franceză; în 1971 obține doctoratul în limba franceză.
A debutat în anul 1960, la revista ”Steaua” și editorial, în anul 1970, cu volumul ”Poeme”. Au urmat volumele: ”Copac înflorit”, ”Picătura de ploaie”, ”Vocile”, ”Punere în abis”; volumele de eseuri critice: ”Spațiul continuu”, ”Romanul poetic”, ”Mâna care scrie: Spre o poetică a hazardului” ș.a.
Irina Mavrodin este traducătoarea ciclului de romane ”În căutarea timpului pierdut” al lui Marcel Proust, a scrierilor lui Albert Cohen ”Frumoasa Domnului”, Andre Gide ”Amintiri de la curtea cu juri”, Stendhal ”Roșu și negru” ș.a.
A primit pentru creația sa, cât și pentru traduceri Premiul Academiei Române, premii ale Uniunii Scriitorilor și a fost decorată cu Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Cavaler.
S-a stins din viață la 21 mai 2012.
