Pianista evreică de origine română Clara Haskil s-a născut pe 7 ianuarie 1895, la București. Mama sa a inițiat-o în studiul pianului, Clara având un talent înnăscut și fiind admisă la Conservatorul din București la numai 6 ani. La 7 ani, s-a mutat la Viena, iar în 1905 a ajuns în Franța, unde a susținut primul recital public și s-a înscris la Conservatorul din Paris, pe care l-a absolvit la numai 15 ani.
Cariera i-a fost întreruptă din cauza scoliozei de care suferea, fiind imobilizată în gips timp de patru ani. Şi-a reluat activitatea în 1921, concertând mai ales la Paris. După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Marsilia, iar în 1942 a ajuns în Elveția, la Vevey, unde s-a stabilit definitiv, obținând şi cetățenie elvețiană.
Şi-a câștigat renumele abia după război, susținând recitaluri de pian și concerte alături de George Enescu, Pablo Casals, Yehudi Menuhin, Dinu Lipatti, Leopold Stokowski sau Sergiu Celibidache. În acea perioadă, era considerată cea mai bună interpretă a lui Mozart. S-a stins din viață pe 7 ianuarie 1960, la Bruxelles. A fost înmormântată în Cimitirul Montparnasse din Paris.
