La numai 15 ani, Rebecca Lapteș, elevă în clasa a X-a la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, a reușit o performanță excepțională! A fost aleasă dintre aproximativ 1.000 de artiști și peste 2.500 de lucrări din 41 de țări să expună la International Art Museum of America din San Francisco. Pictura în ulei „Flight for few” și lucrarea în cărbune și ulei „Self-restraint” au fost apreciate de un juriu internațional, condus de Adam Caldwell - artist contemporan american și profesor universitar la Academy of Art University din San Francisco.
O vorbă românească spune că sângele apă nu se face. Iar când sângele poartă în el talent artistic, forță de expresie, culoare și emoție, atunci nimic nu poate sta în calea succesului. Acesta ar putea fi secretul celei mai recente performanţe obținute de o elevă a Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați.
Rebecca Lapteș, în vârstă de 15 ani, elevă în clasa a X-a, va expune două lucrări la International Art Museum of America din San Francisco, în cadrul unuia dintre cele mai apreciate concursuri internaționale dedicate tinerilor artiști. Născută într-o familie de artișți, Rebecca este nepoata cunoscutului sculptor și restaurator Gheorghe Terescenco.
După cum am aflat, Rebecca s-a înscris în competiție cu două lucrări - una, „Flight for few”, realizată în ulei, iar cealaltă, „Self-restraint”, în cărbune și ulei - iar marți a primit vestea cea mare: a fost invitată să expună fizic până la două lucrări în cadrul muzeului din San Francisco.
Selecția a fost una extrem de competitivă: Rebecca a fost aleasă dintre aproximativ 1.000 de artiști și peste 2.500 de lucrări provenite din 41 de țări. Juriul este unul internațional, iar președintele comisiei de jurizare este Adam Caldwell - artist contemporan american și profesor universitar la Academy of Art University din San Francisco.
Expoziția va avea loc în perioada 18 iulie - 2 august, în Grand Exhibition Hall de la International Art Museum of America (International Art Museum of America - IAMA) San Francisco, iar vernisajul va fi pe 19 iulie.
Ce spune tânăra artistă
„Să ajung în finală la IAMA înseamnă enorm pentru mine. Mi-a dat un boost de încredere de sine să știu că oameni de specialitate s-au uitat la lucrările mele și au văzut ceva în ele și în mine. Sunt foarte fericită că am ajuns până aici, am muncit mult și a meritat tot efortul depus, nopți nedormite, nervi, pensule rupte… dar arta nu se face ușor, că altfel ar face-o toată lumea.
Arta este o luptă, o luptă cu tine însuți. Sunt foarte recunoscătoare pentru câștigul acesta, pe care nu l-aș fi putut obţine fără sprijinul familiei, mai ales al mamei. Sunt onorată că pot să îmi expun lucrările la International Arts Museum of America în San Francisco”, ne-a mărturisit Rebecca.
Cine este Rebecca Lapteş
V-am dezvăluit deja că Rebecca are un bunic celebru - regretatul Gheorghe Terescenco. Dar povestea ei este și mai interesantă: „Mi-am petrecut mare parte din copilărie în Norvegia, acolo m-am născut și am trăit primii nouă ani din viață, până în 2019, când m-am stabilit cu mama aici, în România. M-a fascinat de mică arta, în orice formă a ei. Probabil și pentru că se transmite ceva genetic, familia mea fiind una plină de artiști. Bunicul meu, Gheorghe Terescenco, un sculptor de calibru mare, mama pianist și dirijor, iar actualul meu tată vitreg este fost balerin. Trăiesc într-un mediu plin de artiști, care mai de care mai creativ. Unde mă învârt prin casă e câte o lucrare de-a bunicului. Sunt multe poveşti în familie despre artă și viața de artist”, spune adolescenta.
Alegerea: artă plastică sau muzică?
„Arta plastică, muzica şi coregrafia m-au fascinat și le-am încercat pe toate. În momentul de față, practic arta plastică și dansul, muzica mai puțin. Am încercat diverse instrumente de-a lungul timpului, precum și canto. Iar dansuri fac de când aveam trei ani. Cât timp am fost mică, mereu cream câte ceva, desenam, pictam, îi consumam mamei toată banda adezivă pentru a crea tot felul de lucruri, boluri, pungulițe, ursuleți, jucării, caiete. Mă duceam în sala de studiu a mamei și mă jucam ori la pianină ori cu o vioară care era acolo.
Cu arta plastică am început mai serios în clasa a V-a, când aveam 10 ani, eram deja în Romania și s-a discutat în familie despre orientarea mea către arte. A trebuit sa aleg. Arta plastică sau muzica? Am ales arta plastică, deoarece, cumva, m-a atras cel mai mult”, spune Rebecca.
Pe măsură ce a crescut, a început să îi placă foarte mult modelajul, sculptura: „Am crescut prin atelierul bunicului meu, când veneam în vacanțe în România stăteam și mă uitam la ce minunății poate scoate un om din mâinile lui. Mă preocupam să-i explorez atelierul alături de cățeluşa lui, Gexa. Era prietena mea.
Prin 2020, am început să fac și voluntariat la Centrul de Arte Frumoase, centru educațional pentru copii din Galați, unde predam și încă predau arte pentru copii. Conceptul «de la tânăr la tânăr» este nordic și aduce multe beneficii atât tinerilor care învață, cât și celor care predau. În prezent, mă atrage încă foarte mult sculptura și am doar nevoie de mai mult timp ca să pot să studiez ce-mi place”, ne-a mai spus Rebecca Lapteș.
Cine a fost Gheorghe Terescenco
Sculptorul Gheorghe Terescenco (născut la Galaţi în 1947 şi încetat din viaţă pe 10 iulie 2022) a fost unul dintre cei mai valoroși și cunoscuți plasticieni ai Galațiului, care a îmbogățit spațiul public al orașului cu multe lucrări de artă monumentală.
Ne-a lăsat o seamă întreagă de lucrări, dintre care amintim: „Poarta oraşului”, pe Faleza Superioară a Dunării; „Porumbel”, în Parcul „Cloșca”; „Libertate”, la intersecția străzii Saturn cu strada Cloșca; „Neîmblânzitul”, în Parcul „Viva”; „Simbol”, la sensul giratoriu de la intrarea în Galați dinspre Tecuci. A mai realizat: „Cristal de gheaţă”, în fața Patinoarului Artificial „Dunărea”; bustul poetului Vasile Alecsandri în bronz, în fața Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri; grupul statuar din bronz „Lupoaica”; „Monumentul Eroilor din cel de-Al Doilea Război Mondial”, din piatră recompusă, la Cimitirul „Eternitatea”; bustul tenorului Nae Leonard, din marmură recompusă, la Teatrul „Nae Leonard”.
Lucrări ale sale se găsesc în colecţii de stat şi particulare din ţară şi din străinătate.
