Fizicianul american de origine germană, James Franck, s-a născut pe 26 august 1882, la Hamburg, Germania. După absolvirea Școlii Wilhelm Gymnasium, a studiat chimie timp de un an la Universitatea din Heidelberg, apoi fizica la Universitatea din Berlin. A obținut doctoratul în filosofie la Berlin în 1896. În 1911 a obținut “Venia Legendi” (permisiunea de a preda) pentru fizică în vederea predării la Universitatea din Berlin, rămânând acolo până în 1918 (cu o pauză datorată războiului în care a fost decorat cu Crucea de Fier clasa I).
Pe lângă Premiul Nobel pentru Fizică obținut în 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron și un atom, profesorul Franck a primit, în 1951, Medalia Max Planck a Societății Germane de Fizică și a fost onorat în 1953 de Universitatea orașului Göttingen, care l-a numit Cetățean de onoare. În 1955, a primit medalia Rumford a Academiei Americane de Arte și Științe pentru munca sa despre fotosinteză. În 1964, a fost ales Membru de Onoare al Societății Regale în Londra.
În 1947, Franck a fost numit profesor emerit la Universitatea din Chicago.
A încetat din viață pe 21 mai 1964, la Gottingen, Germania.
