Chimista română de origine poloneză Gabriela Chaborski s-a născut pe 14 octombrie 1891, la Bârlad. A fost una dintre personalitățile feminine ale științei românești, eminentă reprezentantă a chimiei și fizicii și cea dintâi conferențiară universitară a Facultății de Stiințe din București, pentru care a elaborat și o serie de cursuri foarte apreciate.
A absolvit, în 1911, liceul real din Ploiești, după care a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice a Universității din București. Și-a continuat, apoi, studiile la Universitatea din Geneva (Elveția), ca bursieră a statului, obținând titlul de doctor în științe fizice, specialitatea chimie.
A devenit mai întâi asistent (1920), apoi conferențiar (1924) de Chimie anorganică la Universitatea din București, elaborând metode originale de separare și dozare a unor elemente, precum și lucrări vădind o concepție originală asupra moleculei ("Asociația moleculară considerată ca fenomen de concentrație molară" sau "Volum molecular și densitate la zero absolut"), care au trezit interesul atât în țară, cât și în străinătate (s-au prezentat comunicări despre ele și la Societatea de Chimie a Franței, de către profesorul Georges Urbain, descoperitorul lutețiului și specialist recunoscut în domeniul lantanidelor). A fost prima femeie conferenţiar universitar din România.
Împreună cu G.G. Longinescu, a prezentat, în ianuarie 1923, membrilor secției de chimie a Societății de Științe o metodă simplă de recunoaștere a sodiului și potasiului pe cale umedă. Această metodă se constituia ca una dintre cele mai simple analize de recunoaștere din analiza cantitativă, la acea dată.
A fost și o talentată popularizatoare a științei, cărți ca "Atomii de azi" (1926) bucurându-se de un deosebit interes în rândul cititorilor.
O parte dintre lucrările sale de chimie, unele comunicate la Academia Română, au fost elaborate în colaborare cu profesorul Longinescu, care, pierzându-și aproape cu totul vederea, a putut să-și continue activitatea de laborator și de creație cu sprijinul ei.
Gabriela Chaborski a fost vicepreședintă a Societății Române de Chimie.
A încetat din viață pe 25 noiembrie 1936, la București, din cauza unei boli de inimă căpătate în urma unui reumatism instalat încă din copilărie.
