Dosarul nr. 10/1932 (Fond Primăria municipiului Galaţi) de la Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Judeţeană Galaţi, conţine câteva documente referitoare la ridicarea în oraşul nostru, în perioada interbelică, a unui monument dedicat primului domnitor al Principatelor Unite şi al Statului naţional român, Alexandru Ioan Cuza. Până atunci personalitatea acestuia fusese cinstită în oraşul în care el îndeplinise funcţiile de preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab, iar mai apoi a fost ales deputat de Galaţi, prin înfiinţarea în 1864 a Şcolii Comerciale „Alexandru Ioan I”, prin atribuirea în 1879 a numelui său unei străzi (Cuza Vodă de astăzi) şi prin aşezarea unui bust, dăruit de soţia sa, doamna Elena Cuza, pe frontispiciul Şcolii de băieţi nr. 5 (strada Sfinţii Apostoli, azi Portului). Acest bust, realizat din bronz de sculptorul parizian Pierre Granet, se află în prezent instalat în faţa Muzeului „Casa Cuza Vodă”.
De la prima filă a dosarului menţionat atrage atenţia scrisoarea sculptorului Oscar Späthe, înregistrată la nr. 22.777 din 25 octombrie 1932:
Domnule Primar,
La invitaţia D-voastră am onoarea a oferta macheta care va reprezenta monumentul lui Cuza Vodă în mărimea de 1 -10 parte din mărimea definitivă a monumentului şi va fi executată în ipsos.
Această machetă se compune din figura în picioare a marelui Domn aşezată pe un soclu şi un basorelief reprezentând Unirea Principatelor. Acest proiect este gândit a fi aşezat în Parcul Municipal din Galaţi.
Pentru execuţia acestei machete binevoiţi a-mi acorda suma de 10.000 (zece mii) lei.
Primiţi vă rog asigurarea stimei mele,
Oscar Späthe
D-sale Domnului Primar al Municipiului Galaţi.
Aşadar, aşa cum rezultă din scrisoare, solicitarea ofertei a fost făcută de către primarul oraşului Galaţi, la acea dată avocatul Christache Teodoru. El a pus în partea de sus rezoluţia: „La Delegaţia Consiliului”, iar pe 27 octombrie a adăugat: „Cu referatul contabilităţii asupra fondului disponibil”. La 1 noiembrie 1932, directorul serviciului contabilitate, C. Oncescu, răspunde: „Domnule Primar, Încheerei Dv. am onoare a vă referi că prin buget nu avem nici un fond din care s-ar putea plăti monumentul domnitorului Cuza Vodă”.
Primarul revine la 3 noiembrie şi solicită contabilităţii să se refere şi la fondul disponibil de la capitolul „Serbări Naţionale”. Aceasta, la 15 noiembrie, comunică epuizarea completă a fondului. La 9 ianuarie 1933 primarul trimite cererea sculptorului la Delegaţia Consiliului Comunal, care în şedinţa sa din 12 ianuarie a aprobat a se acorda lui Oscar Späthe suma de 10.000 lei - costul proiectului de machetă reprezentând monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Aprobarea este adusă la cunoştinţa serviciului de contabilitate printr-o adresă semnată de ajutorul de primar N. V. Emanoil şi şeful serviciului administrativ Ioan N. Călciurescu.
La data de 12 octombrie 1933 sculptorul Oscar Späthe a depus la sediul Primăriei macheta monumentului, scriind în acest sens:
Domnule Primar,
Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că am depus la Primăria Municipiului Galaţi macheta în gips a monumentului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ce aţi binevoit a mi-o comanda şi vă rog să numiţi comisiunea de recepţie pentru a se pronunţa asupra lucrării mele..
După aprobarea proiectului, vă rog să binevoiţi a dispune să mi se ordonanţeze suma de 10.000 (zece mii) lei costul machetei.
Oscar Späthe
Scrisoarea poartă numărul de înregistrare 29721/12 octombrie 1933.
Iată şi procesul-verbal al comisiei:
Proces-verbal
astăzi 12 oct. 1933
Subsemnaţii N. V. Emanoil şi I.S. Anastasiu, ajutori de primari, N. Mantu, membru în Delegaţia Consiliului, asistaţi de Dl. Arhitect M. Popescu şi C. Oncescu, directorul serviciului contabilitate,
Având în vedere ordinul nr. 29721/933, ne-am întrunit în comisie şi am examinat macheta de gips a domnitorului Al. I. Cuza, executată de sculptorul O. Späthe, pe care am găsit-o executată în bune condiţiuni ca concepţie şi tehnică.
Comisiunea este de părere că cu mici modificări în arhitectura soclului, care se vor putea aduce şi ulterior, această machetă poate fi recepţionată.
Făcut în patru exemplare astăzi 12 oct. 1933
Urmează semnăturile membrilor comisiei.
La pagina 5 a dosarului se află factura cu care s-a făcut plata celor 10.000 lei, având semnătura lui Oscar Späthe, iar la filele 10, 11 şi 12 se află trei fotografii, făcute din unghiuri diferite, ale machetei monumentului.
Din păcate, macheta a rămas doar la această fază. Lipsa fondurilor şi probabil şi schimbarea primarului Christache D. Teodoru, în noiembrie 1933, cu dr. Al. Nestor-Măcellariu, au împiedicat transpunerea ei la altă scară şi în material definitiv.
Un bust monumental al domnitorului se va ridica în Galaţi abia în 1959, când în locul bustului lui Lascăr Catargiu, dat jos de pe soclul Monumentului Unirii Principatelor (inaugurat în 1928 în rotonda de la Grădina Publică) de către autorităţile comuniste în 1948, va fi montat cel realizat de sculptorul Ioan Dimitriu-Bârlad, înlocuit mai apoi, la 9 mai 1972, cu statuia de astăzi, datorată lui Ion Jalea.
