Poetul și prozatorul britanic Rudyard Kipling s-a născut pe 30 decembrie 1865, la Bombay, India. A fost unul dintre poeţii şi povestitorii de seamă ai Perioadei Victoriene Târzii, câştigându-și celebritatea prin poeziile şi povestirile a căror acţiune este plasată în India, în perioada imperială britanică. Este autorul celebrului volum pentru copii "Cartea Junglei" (1894), al romanului indian de spionaj "Kim" (1901), precum şi a numeroase alte scrieri. A avut o copilărie din care a păstrat multe amintiri triste, fiind trimis de părinţi la un internat în Anglia şi lăsat în grija familiei Holloway, unde a trăit orori pe care avea să le descrie mai târziu, în unele din lucrările sale. La 11 ani, ajuns în pragul unei căderi nervoase, a fost mutat la o şcoală din Devon, unde şi-a descoperit talentul literar. În 1882, s-a întors în India, părinţii neavând resursele financiare necesare pentru continuarea studiilor. S-a stabilit, alături de aceştia, la Lahore, unde şi-a găsit un post la un ziar local.
În 1889, s-a întors în Anglia, unde l-a cunoscut pe Wolcott Balestier, un publicist american, cei doi călătorind împreună în SUA. A fost perioada în care a început să se bucure de popularitate, publicând ''American Notes'' (1891), cu primele sale impresii din călătoria în America, urmat de ''Barrack-Room Ballads'' (1892), primul volum de poezie de succes.
Perioada petrecută în SUA s-a dovedit a fi prolifică. Atunci a scris ''Cartea Junglei'' (1894), ''The Naulahka: A Story of the West and East'' (1892) şi ''The Second Jungle Book'' (1895). Din opera sa, se degajă bucuria pe care acesta o resimţea atunci când se afla în mijlocul copiilor. Povestirile sale au încântat copii din întreaga lume, iar la 32 de ani, Kipling devenise cel mai bine plătit scriitor.
În 1896, s-a întors, împreună cu familia, în Anglia. În iarna anului 1899, întreaga familie a decis să meargă în vizită la New York, dar, în timpul călătoriei peste Atlantic, atât Kipling, cât şi fiica cea mică s-au îmbolnăvit de pneumonie. Tatăl s-a însănătoşit, dar fetiţa nu a supravieţuit. Scriitorul nu avea să-şi mai revină niciodată după această pierdere şi a decis să nu se mai întoarcă niciodată în America.
În semn de recunoaştere pentru puterea de observaţie, pentru imaginaţia şi talentul remarcabil de a nara, care caracterizează creaţiile sale, în 1907 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Fiind un susţinător înfocat al războiului, Kipling a plecat, în 1915, în Franţa, de unde a raportat de pe front.
A încetat din viață pe 18 ianuarie 1936, la Londra.
