Ion Rațiu, politician, diplomat, jurnalist și scriitor, s-a născut pe 6 iunie 1917, la Turda. A fost una dintre cele mai cunoscute voci care au susținut cu toată ființa democrația într-o Românie proaspăt ieșită de sub comunism.
A studiat la Turda, apoi la Cluj, obținând diploma de licență în Drept la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Mai târziu, în 1943, a obținut și o diplomă în Economie, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Tot în anii ‘40, Ion Rațiu a intrat în conducerea organizației Comitetului Național Român, fondat la Londra în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cu scopul obținerii sprijinului occidental împotriva Statului Național-Legionar instaurat în țară.
După ocuparea Franţei, principalul aliat al României, Raţiu a continuat să lucreze la legaţia României din Marea Britanie până la începutul lunii septembrie 1940, când puterea a fost preluată de generalul Antonescu şi Garda de Fier.
Anglofil şi francofil, Raţiu a refuzat să accepte alăturarea României la coaliţia condusă de Germania nazistă.
S-a implicat în propaganda de scoatere a României din alianţa Axei şi trecerea ei de partea Naţiunilor Unite. A dorit ca Europa Centrală şi de Est, implicit şi România, să rămână sub influenţa democraţiei occidentale după ce războiul se va fi terminat.
După venirea comuniștilor, Rațiu a rămas în exil în Regatul Unit. Atât de-a lungul anilor petrecuți în statul britanic, cât și după întoarcerea lui în România a militat pentru libertatea presei. Astfel, în 1950, a lansat la Londra buletinul informativ săptămânal „Free Romanian Press” și a colaborat cu BBC, Radio Europa Liberă și The Voice of America. După căderea comunismului, Ion Rațiu a lansat „Cotidianul”, primul ziar privat din România.
Devenit un prosper om de afaceri, Ion Raţiu nu a asistat pasiv, din Occident, la comunizarea României. A înfiinţat o organizaţie anticomunistă, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, şi a editat presă de orientare democratică, ziarul ”Românul liber” fiind una dintre cele mai influente publicaţii în rândul exilului românesc. În 1985, Ion Raţiu era convins că numai o unitate a tuturor românilor putea face ca democraţia să se întoarcă. Astfel, organizaţia sa s-a adresat tuturor celor care au dorit să se angajeze în efortul de restaurare a democraţiei.
Revenit în România în 1990, imediat după apariția decretului, Ion Raţiu a continuat să fie acelaşi om cu ferme convingeri democratice, un adevărat reper moral.
A încetat din viață pe 17 ianuarie 2000, la Londra, trupul fiindu-i adus în ţară şi înmormântat la Turda.
