Folcloristul și muzicologul Alexandru Voevidca s-a născut pe 27 mai 1862, la Vaslăuți (pe atunci parte a Bucovinei, sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar).
A urmat Școala Normală de învățători din Cernăuți, apoi s-a dedicat studiului muzicii, formându-se sub îndrumarea profesorului Anton Kuzela (teorie, solfegii, armonie, dirijat coral). Studiile muzicale au fost completate la Societatea Filarmonică din Cernăuți, unde a lucrat cu Adalbert Hrimaly în domeniul armoniei și orchestrației.
A desfășurat o intensă activitate didactică și muzicală: a fost învățător (în Suceava, Sinăuții de Jos, Boian, Cozmeni), profesor de muzică și traducător, dirijor de cor și orchestră, dar și inspector școlar pentru muzică la Cernăuți.
A rămas în memoria culturală românească drept unul dintre cei mai dedicați culegători de folclor muzical din zona Bucovinei și Moldovei.
A publicat articole și studii în reviste, ca ”Izvorașul” și ”Voința Școalei”, fiind autorul unor lucrări pedagogice precum: ”Manual metodic pentru predarea cântului în școalele primare. Partea I”, ”Predarea cântecului după auz”.
A încetat din viață pe 6 iunie 1931, la Cernăuți.
