Alan Turing, matematician, informatician și criptanalist britanic, s-a născut pe 23 iunie 1912, la Londra. Este considerat părintele informaticii teoretice și al inteligenței artificiale.
Pasionat de matematică, a demonstrat aptitudini remarcabile încă de mic, având capacitatea de a înțelege rapid concepte matematice avansate și fiind preocupat de subiecte care depășeau programa școlară. A studiat matematica la King’s College, Universitatea din Cambridge, apoi s-a transferat la Universitatea Princeton din SUA, pentru a finaliza un doctorat. În timpul petrecut la Princeton, a dezvoltat una dintre cele mai faimoase idei ale sale - o mașină de calcul universală (denumită apoi "mașină Turing"), capabilă să decodifice și să execute orice set de instrucțiuni. În timpul vieții sale, mașina a rămas doar la stadiul de proiect, nefiind construită, însă ideile sale au pus bazele calculatoarelor moderne.
În 1939, când a început cel de-Al Doilea Război Mondial, Turing s-a alăturat departamentului secret al Guvernului britanic de spargere a codurilor. Naziștii foloseau un sistem sofisticat de mesaje codate, "Enigma", pentru a comunica informații militare, iar decodarea acestora ar fi însemnat pentru britanici un avantaj uriaș în eforturile de război, deoarece astfel puteau să afle ce plănuiau inamicii. Mașina de coduri Enigma utiliza un sistem complex care permitea generarea unui număr extrem de mare de combinații posibile pentru fiecare literă introdusă, un aspect cheie al ei fiind că, indiferent de setări, o literă nu putea fi niciodată codificată înapoi în ea însăși. De exemplu, dacă utilizatorul apăsa litera „T”, rezultatul nu putea fi niciodată „T”. Contribuțiile lui Turing la criptanaliza mesajelor codificate cu ajutorul mașinii Enigma au avut un impact semnificativ asupra desfășurării războiului, aliații obținând informații vitale despre planurile strategice ale forțelor germane, ceea ce le-a permis să anticipeze mișcările inamicului și să îmbunătățească coordonarea operațiunilor militare. Munca lui Turing este considerată una dintre primele forme de computere moderne, datorită dezvoltării conceptului de algoritm și programare automată. Aceste realizări au pus bazele informaticii ca domeniu științific.
Turing s-a confruntat însă cu probleme din cauza orientării sale homosexuale, care era ilegală în Marea Britanie. În 1952, a fost condamnat pentru „indecență gravă”, în urma relației cu un bărbat, iar pentru a scăpa de închisoare a fost de acord să urmeze un tratament medical care să îi suprime libidoul. A încetat din viață pe 7 iunie 1954, la Wilmslow, otrăvit cu cianură.
