Camillo Golgi, biolog și patolog italian, s-a născut pe 7 iulie 1843, la Corteno Golgi, Lombardia-Veneția.
A studiat Medicina la Universitatea din Pavia, unde a fost ulterior profesor titular de histologie.
Este cel mai cunoscut pentru dezvoltarea „reacției negre”, o tehnică de colorare a țesutului nervos care a permis vizualizarea detaliată a neuronilor și a rețelelor lor complexe. Această descoperire a facilitat observarea structurii celulelor nervoase și a conexiunilor dintre ele, oferind o perspectivă revoluționară asupra organizării sistemului nervos.
Pe lângă metoda sa de colorare, Golgi a adus contribuții semnificative la diverse domenii ale neuroștiinței: sistemul nervos central, organe celulare, malaria (a contribuit la elucidarea mecanismelor de transmitere).
Descoperirile sale au contribuit la progresul în diverse domenii, de la neurobiologie la psihologie și medicină.
A fost laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1906, alături de Santiago Ramón y Cajal.
A încetat din viață pe 21 ianuarie 1926, la Pavia.
