Cariere. Matty Aslan, un caricaturist remarcabil

Cariere. Matty Aslan, un caricaturist remarcabil
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Matei Aslan (cunoscut ca Matty), caricaturist, grafician, ilustrator de carte, regizor și scenarist de filme de animație, s-a născut pe 7 mai 1924, la Ismail (astăzi în Ucraina), într-o familie de origine armeană.

A urmat liceul la Iași, apoi Academia de Arte Frumoase din Bucureşti.

În 1946, a debutat în presă cu ilustraţii şi caricaturi, iar din 1950 a fost desenator în Departamentul de animaţie al Studioului de film Bucureşti şi a făcut parte din echipa realizatoare a primului film de animaţie postbelic, “Albina şi porumbelul”, regizat de Ion Popescu-Gopo şi desenat de Matty, Gopo, Pascal Rădulescu, Constantin Popescu, Liviu Ghigorţ şi Iulian Hermeneanu.

A devenit el însuşi regizor, realizând câteva filme: "O poveste cu ursuleţi" (coregizor Iulian Hermeneanu), "Lacătul neascultător" (coregizor Jean Moraru), renunţând, apoi, pentru o perioada la filmul de animaţie, realizând, între 1954-1965, peste 20 de filme publicitare. A revenit în 1965 cu filmul "Un bloc neobişnuit" din tripla postură de scenarist, regizor şi desenator.

Publicistic, Matty a fost un conchistador al paginilor de ziare şi reviste, de la ”Urzica”,  la ”Sportul popular”, ”Stadion”, ”Cinema”, ”Flacăra”, Magazin”, ”Lumea”, culminând cu celebra rubrică ”Una pe zi” din ”România Liberă”, apărută zilnic din 1967 până în 1983.

În 1978, Matty a convertit satira grafică în cea scriptică, realizând scenariul unei comedii, "Expresul de Buftea", dar, deşi, prin înrolarea unor mari actori de comedie, ca Dem Rădulescu, Jean Constantin, Coca Andronescu sau Puiu Călinescu, avea şansa la un triumf, printr-o manieră regizorală stereotipă şi o cenzură intruzivă, filmul s-a diluat într-un eşec.

Din 1983, a devenit indezirabil, alături de Octavian Paler, la ”România liberă”, iar rubrica ”Una pe zi”, care însoţea sarcastic calvarul zilnic al românului, și-a oprit apariţia.

Matty a continuat să publice caricaturi la ”Urzica”, iar după 1989 a revenit la un ritm alert de publicare, caricaturile sale împânzind noile publicaţii ale furibundei prese româneşti ale primilor ani post-decembrişti: ”Opus”, ”Tinerama”, ”Magazin”, ”România Liberă” (a reluat rubrica zilnică cu titlul "La zi"), ”Baricada”, ”Alianţa Civică”, ”Zig-Zag” etc.

A încetat din viață pe 21 septembrie 1995, la București.

Citit 468 ori Ultima modificare Joi, 07 Mai 2026 10:33

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro