Robert Koffler Jarvik, om de știință, inventator, cercetător și antreprenor american, s-a născut pe 11 mai 1946, la Midland. Este recunoscut pentru contribuția sa esențială la dezvoltarea inimii artificiale Jarvik-7, una dintre cele mai importante inovații din medicina modernă.
A crescut în Stamford, Connecticut, într-o familie implicată în știință și cercetare – unchiul său, Murray Jarvik, a fost coinventatorul plasturelui cu nicotină.
A urmat cursurile Universității ”Syracuse”, apoi a obținut un masterat în Inginerie medicală la Universitatea din New York.
În 1971, după ce a început studiile la Școala de Medicină a Universității din Utah, Jarvik s-a alăturat echipei conduse de Willem Johan Kolff, pionier în domeniul organelor artificiale. Kolff, cel care dezvoltase primul aparat de dializă, l-a cooptat pe Jarvik în proiectul unei inimi artificiale, cerându-i să îmbunătățească un model anterior, proiectat de Clifford Kwan-Gett. Rezultatul a fost Jarvik-7, prima inimă artificială implantabilă cu succes la om.
În decembrie 1982, pacientul Barney Clark a devenit primul beneficiar al inimii Jarvik-7. Deși a supraviețuit doar 112 zile, intervenția a marcat un moment istoric. Următorul pacient, William Schroeder, a trăit 620 de zile cu același tip de implant. Proiectul a fost susținut ulterior de compania de asigurări Humana. Pentru această realizare, Jarvik și chirurgul William DeVries au primit Premiul Golden Plate al Academiei Americane de Realizări în 1983.
Deși a obținut titlul de doctor în Medicină în 1976 de la Universitatea din Utah, Jarvik nu a făcut rezidențiat și nu a fost niciodată autorizat să practice medicina.
În 2006, a devenit imaginea unei campanii publicitare pentru medicamentul Lipitor, produs de Pfizer, ceea ce a stârnit controverse. Criticat pentru că nu avea licență medicală și că ar fi fost dublat într-o scenă de vâslit, Jarvik a recunoscut că nu luase Lipitor înainte de a deveni purtătorul de cuvânt al companiei. Campania publicitară a fost retrasă în 2008.
Robert Jarvik rămâne o figură marcantă în istoria medicinei moderne, contribuția sa la domeniul organelor artificiale având un impact de durată asupra salvării de vieți.
A încetat din viață pe 26 mai 2025, la New York.
(diferite surse)
