Camil Petrescu, nuvelist, prozator, eseist, publicist și dramaturg, s-a născut pe 22 aprilie 1894, la București. A rămas în literatura română drept inițiatorul romanului modern.
A urmat Colegiul „Sfântul Sava” și Liceul „Gheorghe Lazăr”, apoi ursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București.
Și-a obținut doctoratul în Filosofie, cu teza „Modalitatea estetică a teatrului”, apoi a publicat un studiu în lucrarea „Istoria Filosofiei”, legat de un câmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl.
Între 1916 şi 1918, a participat ca ofițer la Primul Război Mondial, experiență pe care a descris-o în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930).
A debutat în revista „Facla”, în 1914, cu articolul „Femeile și fetele de azi” și s-a semnat cu pseudonimul Raul D.
Dintre scrierile sale, amintim: nuvelele ”Turnul de fildeș”, ”Moartea pescărușului”, ”Mănușile”, ”Cei care plătesc cu viața”; piesele de teatru ”Jocul ielelor”, ”Act venețian”, ”Suflete tari”; romanele “Patul lui Procust”, “Un om între oameni”.
A încetat din viață pe 14 mai 1957, la București.
