Potrivit datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), la nivel global una din şase persoane se plânge de dureri repetate de cap. În anul 2003, OMS a inclus cefalea într-o clasificare internaţională a maladiilor şi a împărţit-o în 14 tipuri.
Cauzele care determină durerea de cap se clasifică în primare şi secundare. Cele primare îşi au originea chiar acolo unde durerea este localizată, în timp ce cele secundare sunt ca un semnal de alarmă prin care organismul ne atenţionează că undeva în corp a apărut un dezechilibru.
Durerile de tip „cluster”
„Cefalea primară de tip „cluster” este o durere de cap în cazul căreia mecanismele de producere nu sunt pe deplin elucidate. Ea se manifestă prin cefalee de intensitate medie spre mare, de obicei pe o singură parte a capului şi care poate fi bine localizată. În multe cazuri este afectată şi zona ochilor. Uneori, cefalea este însoţită de lăcrimare şi de congestie nazală. Mai predispuşi la dezvoltarea acestei afecţiuni sunt bărbaţii activi, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani. Un astfel de episod poate dura între 30 şi 120 de minute şi apare, preponderent, în timpul nopţii”, ne explică dr. Teodor Mocanu, medic de familie. Deşi este o boală severă, care poate fi ameliorată doar prin intervenţia medicului, durerea de tip „cluster” afectează un procent de 0,1 la sută din populaţie.
Migrena, o boală des întâlnită
Migrena, denumită şi cefalee primară cronică, este o afecţiune cu evoluţie episodică. Se manifestă prin durere de cap violentă, pulsatilă, de cele mai multe ori unilaterală (pe o singură parte a capului), accentuată de efort şi însoţită de greaţă sau sensibilitate la lumină, la zgomote sau la mirosuri.
„Migrena durează de obicei între patru şi 72 de ore şi este mai des întâlnită la femei. Atacul migrenos poate fi precedat sau acompaniat de o aură ce constă în perceperea de flash-uri luminoase, luminiţe strălucitoare sau în zigzag. Debutează de obicei la pubertate sau la vârsta de adult tânăr. Deşi are o evoluţie ondulantă din punct de vedere al frecvenţei şi intensităţii, durerile scad, în majoritatea situaţiilor, după vârsta de 50 de ani. Chiar dacă printre cauzele declanşatoare se numără stimularea luminoasă excesivă, mirosurile puternice, „saltul” peste mese, privarea de somn sau stresul excesiv, mecanismele exacte de producere a migrenei nu se cunosc în totalitate”, adaugă dr. Mocanu.
Un tip particular de migrenă este cea declanşată de factori hormonali, sau aşa numita „migrenă menstruală”. Dacă pentru unii pacienţi migrena reprezintă o neplăcere rară şi relativ uşor de suportat, pentru alţii aceasta afectează grav performanţele profesionale, viaţa socială şi, implicit, calitatea generală a vieţii.
Cefalea secundară Durerile secundare sunt semnalul dat de organism că ceva în corpul nostru nu este în regulă. Doar tratând afecţiunea apărută putem scăpa şi de durerile de cap aferente.
„Cefalea secundară poate fi determinată de cauze intracraniene, cum ar fi tumorile lobului frontal, anevrimele (dilatare patologică a pereţilor unui vas sanguin, n.a.) sau hematomul subdural. Acest tip de cefalee poate să trezească pacientul din somn şi se accentuează odată cu schimbările de poziţie”, precizează sursa citată.
Printre cauzele extracraniene declanşatoare ale cefaleei, cea mai frecventă este îmbolnăvirea de gripă. Afecţiunile reumatice, cele pulmonare şi dentare, anumite boli cardiace, precum şi hipertensiunea arterială pot avea adesea, ca efect secundar, durerea de cap.
Deşi simptomele pot dispărea momentan, după administrarea antinevralgicelor, boala care le-a cauza continuă să se agraveze. Din acest motiv, este foarte important consultul medical de specialitate, în urma căruia se va putea prescrie un tratament cu efect asupra cauzelor primare.
„O atenţie deosebită trebuie acordată cefaleei generate de hipertensiunea arterială. O hipertensiune arterială severă netratată imediat poate genera, pe lângă durerea de cap, şi manifestări nedorite cum ar fi tulburările de ritm cardiac, infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral. Tulburările de acuitate vizuală pot determina, de asemenea, apariţia durerii de cap, prin suprasolicitarea nervului optic”, concluzionează dr. Mocanu.
Unele afecţiuni specifice acestui sezon, cum sunt alergiile şi anemia, pot genera dureri de cap.
