Poveşti de viaţă - Nunta, o afacere de familie

Poveşti de viaţă - Nunta, o afacere de familie
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Mai întâi au dansat la nunţile altora, apoi la propria lor nuntă, iar acum petrecerile de botez, de „adio burlăcie”, căsătorie, aniversări mari şi mici, au devenit afacerea lor de familie. Claudia şi Nicolae Marin zâmbesc când îşi amintesc cum a fost nunta lor, acum nouă ani. Fără spectacolul floral, decorul spectaculos, fără masa inteligentă, focuri de artificii, abur greu, fără dansul mirilor, fără fântână de ciocolată sau porumbei… Singurul decor a constat în câteva baloane pe care ea le-a umflat şi le-a aşezat cu gust. Dacă ar fi să facă un „remake” al nunţii, atunci nunta ar fi una multicoloră, într-o adevărată o grădină de flori naturale.

„Şi la stânga, şi la dreapta, iac-aşa!”

S-au cunoscut în ansamblul de dansuri populare al Casei de Cultură a Sindicatelor, unde, printr-o coincidenţă, a ajuns partenera lui. Şi aşa a rămas pe viaţă. Dansează orice, dar cel mai mult le plac ritmurile moldoveneşti. În patru ani de dans au fost la concursuri, la nunţi, spectacole la sate, festivaluri… Afacerea lor de familie, firma Kartoum Decor, s-a născut din lipsa ei de ocupaţie. Abia se născuse Alex, fiul lor, şi dacă el alerga la două joburi, ea stătea acasă şi se plictisea. Au răsucit pe toate feţele ideea de a avea o firmă, din septembrie 2006 până în aprilie 2007, când au pornit afacerea. Primii cinci ani, ea a fost chief wedding planner, acum este el. Nu s-au descurajat anul trecut când firma, care includea şi activitate de taximetrie, a intrat în faliment din cauza crizei. Aveau maşini în leasing şi asta i-a afectat teribil. Au păstrat numele firmei şi acum se ocupă doar de organizarea de nunţi. Au ajuns deja la un număr record de 700 de evenimente matrimoniale şi probabil că vor sări de o mie fără ca măcar să-şi dea seama. „El, fără mine, nu face nimic! Eu, fără el, aş mai face, dar mai bine cu el!”, mărturiseşte soţia. Se completează reciproc. Amândoi recunosc că e o provocare să fii cu nevasta/soţul şi acasă, şi la muncă. Anul trecut a fost primul în care nu s-au certat în fiecare weekend din cauza stresului. Aveau lista cu termene-limită şi ieşeau discuţii dacă nu erau respectate. În maşină, când aleargă dintr-un loc în altul, se mai întâmplă să-l întrebe dacă ar vrea să mănânce ceva anume ori să-i gătească. Sau el o mai sună pe mama-soacra să o întrebe ce are bun în frigider sau să-i spună că-i e poftă de sarmale, iar soacra îi invită la masă când e totul gata.

Alex

Luna viitoare e ziua fiului lor, Alex, iar pregătirile pentru petrecerea lui sunt strict secrete. Băiatul s-a obişnuit să aibă kid's party de ziua lui, la fel cum a înţeles că vara nu există weeekenduri în familie şi nici vacanţe mai lungi de câteva zile. Fascinat de decoruri, Alex deja se pregăteşte pentru a prelua afacerea părinţilor. Dansează de minune, face cursuri de orgă şi nu primeşte nimic gratis, adică fără să muncească!

Din clienţi, fini!

Nunţile pe care le organizează le rămân în minte datorită mirilor care li se lipesc de suflet. Decorul şi toate ies mai bine atunci când au mână liberă. De exemplu, chiar astăzi au o nuntă bordo cu alb, în aer liber, iar mirii, ea bucureşteancă, el gălăţean, vin tocmai din Marea Britanie. Cei mai dificili sunt miri care „nu vor nimic”, dar de fapt vor totul. La capitolul nunţi inedite, au avut recent una fără muzică populară, fără marşul mirilor şi fără tort. A fost extraordinar! Soţii îşi doresc ca nişte miri să accepte un dans al mirilor cu măşti, ea argintie, el neagră, cu ştrasuri, în costume de epocă, dar deocamdată n-au convins pe nimeni. Cu siguranţă că după primul „experiment” va deveni un must-have, aşa cum a devenit şi ideea lor de nuntă alb-negru care, la început a fost privită cu maximă reticenţă de către miri. Din cinci perechi de fini pe care îi au, trei le-au fost iniţial clienţi. „Pe ultima fină a noastră, de Revelion am cununat-o. A venit, i-am făcut calcul la decor şi mi-a aruncat o întrebare «Naşi de închiriat nu aveţi?» «Găsim, dacă aveţi nevoie!»”, povesteşte naşa.

Şi la bine şi la rău

În acest domeniu al organizării evenimentelor, el este mai degrabă o „rara avis”, pentru că sunt puţini bărbaţii care se ocupă serios de aşa ceva. Care e secretul căsniciei lor? Ea crede că munca în echipă şi răbdarea pe care ne-o acordăm unul altuia. El crede altceva: „Ştiţi ce se spune: Şi la bine şi la rău. Problemele de zi cu zi ne unesc tot mai tare!”.

Citit 2769 ori Ultima modificare Vineri, 20 Iulie 2012 18:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.