Cu sufletul plin de Margareta

Cu sufletul plin de Margareta
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

„Vedetele” născute peste noapte se laudă cu „fani” care le urmăresc aventurile picante în ziare colorate şi nu lipsesc de la concertele gratuite. Margareta Pâslaru, una dintre cele mai mari artiste ale României, n-a pronunţat vreodată cuvântul fan. Artista are, însă, zeci de admiratori în stare de sacrificii pentru a fi spectatori la evenimentele vedetei lor.

Gălăţeanca Dorina Riza este, din copilărie, una dintre admiratoarele fidele ale Margaretei Pâslaru. „Dorina din Galaţi”, aşa cum este cunoscută şi de „Margareta noastră” şi de ceilalţi admiratori, deţine o impresionantă colecţie de melodii ale vedetei, de la viniluri la CD-uri şi DVD-uri, zeci de autografe, afişe, fotografii, şi nu există publicaţie care să fi scris despre „Pâslăriţa” pe care să nu o păstreze cu respect.

Primul autograf, prima amintire

Dorina îşi aminteşte că, în copilărie, de câte ori cânta Margareta Pâslaru la radio, dădea sonorul mai tare, să răsune strada. „Trandafirii tăi”, „Chemarea mării” şi toate melodiile artistei, îşi găseau loc în sufletul ei încărcat de Margareta.

„O urmăream la televizor. Ea crea moda, o lansa şi toate ne inspiram hainele după ea. În realitate, am văzut-o pentru prima dată pe 12 februarie 1975, în spectacol. Eram elevă.

M-am dus cu o poză, pentru autograf. Lumea, în dorinţa de a avea un autograf, mergea cu orice, chiar şi cu o bucăţică de hârtie. Doamna Margareta n-a spus nimic când a văzut poza, era foarte aglomerat, dar m-a căutat cu privirea să vadă exact cui i-o dă”, povesteşte Dorina din Galaţi.

Dacă afla de un spectacol, lăsa totul baltă şi pleca să-l vadă. A reuşit să intre într-un loc în care, înainte de ’89, nu aveau acces prea mulţi: Sala Mare a Palatului. „Auzisem la radio că are spectacol. M-am urcat în tren şi m-am dus.

În culise, când m-a văzut: «Cum ai venit?». «Cu trenul». «Ai bilet?» «Nu!» «Şi cum intri?» «Eu mă bucur măcar că v-am văzut!».

Nu m-am îndurat să plec. Am avut noroc, i-a rămas o invitaţie. Cât de încântată am fost! Nici n-a contat că am plecat cu un tren personal de noapte, iar de la gară m-am dus direct la serviciu. Mă încărca pozitiv sufleteşte”, spune admiratoarea.

Ca şi când n-ar fi plecat niciodată

„A fost dureros momentul plecării din ţară, dar adevăraţii admiratori au înţeles. Doamna Margareta nu a fugit, şi-a urmat soţul, a plecat legal. A fost interzisă. Nu credeam că o voi mai vedea vreodată”, mărturiseşte Dorina.

Păstrează şi acum bucăţica de ziar care anunţă că Margareta va ateriza, după 13 ani de absenţă, pe aeroportul din Timişoara. Dorina a mers toată noaptea cu trenul până la Timişoara. „Minutele acelea, până când uşa avionului s-a deschis ca ea să coboare, nu vă pot spune ce am simţit. Nu-mi venea să cred că am s-o văd.

Am simţit nişte emoţii pe care nu le pot traduce în cuvinte! Mi-au dat lacrimile, şi când am întors privirea toată presa era cu camerele pe mine. Eu i-am reprezentat pe toţi admiratorii care nu au putut să vină… I-am spus că sunt Dorina din Galaţi şi m-a recunoscut.”

„Geniali”

Dorina a fost prezentă la toate evenimentele, spectacolele, emisiunile artistei. „Am avut onoarea să fiu invitată la Antena 1 la emisiunea «Geniali». A fost nemaipomenit. N-a mai contat oboseala. Am dormit în maşină ca să pot conduce”, povesteşte Dorina.

Acum se străduieşte să treacă melodiile de pe discuri de vinil şi primele apariţii tv ale Pâslăriţei pe DVD-uri. Să nu se piardă materialele, melodiile, peste care timpul a lăsat urme. A postat pe youtube secvenţe din filmele şi piesele de teatru în care a jucat Pâslăriţa. Practic, alături de alţi admiratori, Dorina Riza lucrează la arhiva vedetei, pe admiratoriforevermargareta.blogspot.com.

Ce înseamnă Margareta Pâslaru?

„Nu este uşor să vorbeşti despre o artistă de valoarea Margeretei Pâslaru care are o carieră de 50 de ani şi sute de premii. A debutat la 15 ani şi de la prima apariţie s-a consacrat ca vedetă. A reuşit să se impună şi în SUA.

În 2002 i-a fost decernat „Woman of Excellence” la categoria Artă şi Umanitate, pentru că a convins municipalitatea din Sumnit şi San Francisco să decreteze 1 iunie - Ziua Copiilor”. 

În New Jersey, Margareta a început să meargă în spitale pentru le citi poveşti copiilor bolnavi, şi continuă acest demers şi în spitalele din Bucureşti. DVD-ul „Margareta de dragul copiilor” face parte dintr-un proiect UNICEF, beneficiarii fiind copiii dezavantajaţi din România. Încasările celui mai recent CD, „Bucuria de a cânta”, cu melodii înregistrate sub bagheta maestrului Sile Dinicu, merg către membrii retraşi din orchestra maestrului Dinicu.

„Când spun Margareta, spun muncă, pasiune, dăruire, talent, modestie, bun-simţ, generozitate, toate puse în slujba noastră, a publicului pe care îl iubeşte şi îl respectă atât de mult, public care i-a răspuns pe măsură, cu dragoste, recunoştinţă, purtându-i respectul pentru tot ce ne-a dăruit”, spune Dorina Riza.

Citit 1834 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.