Anul Nou este sărbătorit diferit, în fiecare regiune, dar nicăieri nu lipseşte simbolistica mesajelor de bine, sănătate şi încredere în anul care vine. Revelionul este un moment de bun rămas, la fel cum este un moment de bun venit şi de speranţă în viitor.
În Spania, tradiţia cere ca la miezul nopţii, venirea Anului Nou să fie marcată de 12 bătăi de clopot. Iar pentru fiecare bătaie de clopot trebuie mâncată câte o boabă de strugure, ca un fel de garanţie pentru sănatate şi belşug în anul care vine.
În Franţa, Anul Nou începe în ajun, care nu se poate concepe fără clătite. Pe masa din noaptea dintre ani tradiţională este carnea de gâscă şi tarta cu cremă de nuci. Obiceiul este ca, dimineaţa, copiii să primească bomboane.
În Belgia, este obligatoriu ca în noaptea de Anul Nou pe masă să fie mâncare de carne cu varză (de Bruxelles, cum altfel). Sub farfurii tradiţia cere să fie păstrat un bănuţ de aur sau de argint, ca semn de noroc şi belşug în anul care urmează.
În Italia, la loc de cinste stau pastele, dar nelipsit este şi peştele - cel care nu poate merge decât înainte, precum şi aluaturile fine, însiropate şi îmbogăţite cu miere, mirodenii şi nucă. Tradiţia cere ca la mijlocul nopţii, fiecare să arunce ceva vechi pe geam, ca dovadă a despărţirii fără regrete de anul trecut.
În Grecia, pe mijlocul mesei stă pâinea făcută în casă, în care a fost ascuns un bănuţ. Cine îl găseşte va avea noroc tot anul.
În Olanda, sărbătoarea nu este dedicată Anului Nou, ci finalului celui vechi. De pe masă nu lipseşte o budincă de orez, plină cu fructe şi stropită cu sirop. Olandezii nu concep Anul Nou fără artificii şi de cele mai multe ori petrec momentul de la miezul nopţii în stradă.
În Marea Britanie, de pe masă nu lipsesc friptura de curcan, budinca englezească şi plăcinta, dar nici ginul şi romul. Englezii nu concep să treacă în Anul Nou fără bani în buzunare, iar pe masă pun sarea şi o bucată de cărbune, ca semn al bogăţiei.
În Norvegia, se mănâncă mult! Obligatoriu friptură de porc, miel sau curcan, cu mult muştar şi cartofi fierţi, dar nici peştele nu lipseşte, afumat sau prăjit.
În Japonia, noul an se petrece obligatoriu în familie, la o masă îmbelşugată, unde se bea numai sake. La miezul nopţii, familia pleacă în grup la templu, unde asistă la cele 108 bătăi de gong. Ele simbolizează cele 108 păcate pe care fiecare le-a săvârşit în timpul anului. Ceremonia confirmă iertarea acestora şi garantează intrarea "curat" în Anul Nou.
În Rusia, mâncarea tradiţională este purcelul de lapte, fript întreg la cuptor, şi neapărat votca. Prima secundă a Anului Nou este aşteptată cu toate ferestrele deschise, pentru ca acesta sa pătrundă în case.
În Portugalia s-a extins obiceiul spaniol de a mânca cele 12 boabe de strugure la miezul nopţii, cu diferenţa că, aici, portughezul le ia câte două deodată, urcat pe un scăunel, ceea ce trebuie să poarte noroc. Şi aici se respectă obiceiul de a arunca lucruri vechi pe fereastră - dar numai farfurii, fiind excluse alte obiecte.
În Finlanda senzaţia sărbătorii nu este mâncarea, ci sauna, care se organizează de Crăciun, dar continuă şi până după Anul Nou. Masa de Revelion nu-i mult diferită de a noastră, dar masa tradiţională este pe bază de mult peste fiert, afumat sau prăjit.
În Canada s-a încetăţenit sărbătorirea Anului Nou într-un bar. Nu este vorba de un Revelion festiv, aşa cum îl ştim noi, ci de o simplă întrunire familială, într-un local intim. Dar nu puţini sunt canadienii care preferă un Revelion european, în familie.
În Ecuador şi Peru mâncarea trece pe planul doi. Pe planul unu este confecţionarea unor păpuşi de hârtie, uneori artistic realizate, care reprezintă anul vechi şi cărora li se dă foc la miezul nopţii, odată cu lansarea focului de artificii. Se mănâncă vegetarian: orice fructe, porumb, grâu incolţit, orez, scorţisoară, petale de flori galbene, care aduc noroc.
Philadelphia (SUA) este cunoscută în toată America pentru paradele de Anul Nou, eveniment fastuos, care se pregăteşte cu patru luni înainte, cu participarea a 15.000 de persoane. Manifestarea este atât de grandioasă, încât meniul de Anul Nou este trecut pe planul al doilea, fiind uneori servit chiar la fast-food.
În Coreea, anul nou se numeşte Saehae, iar mâncarea consacrată este supa de tteok (tteokgook). Tteok este o legumă locală, necunoscută la noi şi netradusă în româneşte. Chiar dacă meniul ni se pare foarte modest, coreenii sunt mândri de mâncarea lor festivă.
