Gastronomia nepaleză gravitează în jurul a două repere fundamentale: religia si altitudinea.
Cine se gândeşte la Nepal are în faţa ochilor un platou gigantic şi aproape sterp, înconjurat de munţi plini de zăpadă, unde nu cresc decât muşchi şi licheni. Şi totuşi, din punct de vedere gastronomic, Nepalul are multe de oferit, chiar dacă o parte din mâncăruri sunt oarecum previzibile. În fapt, mâncarea nepaleză depinde mult mai puţin de relief sau de resurse, şi mai mult de religia celui care îţi aşterne masa.
Nepalezii ţin multe zile de post, când nu se mănancă deloc carne. În restul timpului, pentru o parte din ei există bivolul de apă (Bubalus Bubalis, aceiaşi pe care îi mai vedeţi şi prin Apuseni), care poate fi gătit într-o abundenţă de reţete, iar pentru ceilalţi bivolul pare a fi prea aproape de vaca sfântă pentru a putea fi sacrificat vreodată. Bucătăria nepaleză simte din plin influenţe din partea celor mai puternice state şi strălucite civilizaţii ale Asiei. Populaţia este formată din nepalezi de origine indo-europeană imigraţi din India, iar în nord şi est din triburi de origine tibetano-birmană venite din Tibet.
Patru bucătării
În mare, bucătăria nepaleză se poate împărţi în patru categorii:
Newari: Etnicii nawari trăiesc în valea Katmandu şi au început să apară şi prin orăşelele-bazar din „zona de deal" (adică la „doar" 3.000 de metri altitudine). Neavând restricţii la carne, au o bucătărie bazată pe bivolul de apă, pe cereale şi pe plante fermentate. Fiind văi foarte fertile, atât Katmandu, cât şi Pokhara oferă o varietate de produse şi condimente suficient de mare cât să producă o bucătărie relativ sofisticată. În fond, zona abundă în usturoi, piperuri, cardamon, coriandru, şofran şi turmeric (şofran indian, curcuma).
Khas/Pahari: Date fiind restricţiile de dietă ale castei superioare hinduse, aceste populaţii nu se ating nici de porc, nici de vacă, iar interdicţia asupra vacilor se extinde până la iac şi la bivol. Mâncarea tradiţională este Daal-Bhaat, supa de linte cu orez fiert (la cei care îşi permit sau care cultivă singuri orez) sau bucăţi de pâine de grâu nedospită. Este mâncarea pe care nepalezii o consumă de două ori pe zi. Se mai gătesc des fierturi de porumb, cu boabele întregi, sau mămăligi lungi. Triburile „de deal", janajati (numiţi şi „cei de neatins"), mănancă şi porc, şi bivol.
Bucătăria Terai, practicată în ţinuturile de la sud de Mahabharat Lekh, e aproape identică cu bucătăria din zonele adiacente ale Indiei, cu mici variaţiuni în cadrul grupurilor etnice, mai ales Tharu.
Bucătăria din Himalaya, mâncarea tibetanilor şi a celor sub influenţa culturală tibetană, este bazată în special pe cereale - orz şi mei - şi cartofi. Se bea lapte de vacă şi se poate consuma carne de iac sau carnea vitelor provenite din încrucişările dintre iac şi vacă.
Gastronomia stradală
Gastronomia stradală face parte din experienţa culinară a unei călătorii prin Nepal. Ce poate fi mai savuros decât un sandwich, o cafea, o îngheţată, o baclava sau un porumb fiert, gustate pe fugă în plină stradă, între două obiective turistice?
La fast-food, puteţi găsi diverse tipuri de snack: clătite, scovergi, lipii cu diverse umpluturi sau gogoşi pregătite la vedere, în bucătăria exterioară a unei cârciumi din drum.
La piaţă. În orice colţ al lumii, “piaţa” reprezintă un subiect de interes. În Nepal, “piaţa” este pretutindeni, pentru că fiecare om are un coş cu produse de vânzare. Produsele sunt expuse pe jos, în marea majoritate a cazurilor: ardei iuţi, usturoi, ghimbir şi roşii tip “prunişoare” sunt ingrediente nelipsite în bucătăria nepaleză. La piaţă, peştele se vinde prăjit ori uscat, iar în magazinele locale, produsele se vând vrac, direct din saci.
