Sore şi-a început cariera artistică încă de la o vârstă fragedă, participând la „Ploaia Steluţelor”, acolo unde a interpretat-o pe Natalia Oreiro, dar şi făcând parte din trupa Dolly. A urmat apoi o perioadă în care a cântat alături de trupa Crazy Win. Însă, cu adevărat remarcată s-a făcut odată cu lansarea serialului „Pariu cu viaţa” şi a trupei fenomen LaLa Band, astăzi Sore fiind una dintre cele mai bine cotate artiste din showbiz-ul autohton. Artista vorbeşte despre parcursul carierei sale artistice, felul în care a schimbat-o sau nu succesul de care se bucură astăzi, dar şi despre emoţiile pe care le trăieşte la fiecare concert.
Reporter: Ruxandra Ion spunea despre voi că sunteţi o adevărată revelaţie şi că aţi evoluat foarte mult de la începutul proiectului LaLa şi până astăzi. Cum ai descrie tu felul în care te-a schimbat această experienţă?
Sore: M-am schimbat mult de tot! Am rămas cu aceleaşi principii legate de carieră, adică fără compromisuri, dar cu foarte multă muncă şi continuă evoluţie, pentru că în meseria asta este important să continui să înveţi, să studiezi, şi eu nu m-am lepădat de obiceiul ăsta. În schimb sunt mult mai responsabilă, evident, au trecut mulţi ani de atunci. Am grijă de absolut tot ceea ce fac, pentru că sunt foarte conştientă că sunt mulţi tineri şi adolescenţi care îmi urmăresc paşii şi vreau să fiu un exemplu bun. Contrar rolului negativ pe care l-am jucat în film, de fată cu probleme, în viaţa de zi cu zi sunt normală.
Rep: Ştiu că la casting-ul pentru „Pariu cu viaţa” a fost o concurenţă foarte mare. Cum s-a întâmplat să ajungi acolo, iar, mai apoi, să fii aleasă din zecile de mii de tineri participanţi?
Sore: Înainte de „Pariu cu viaţa” am urmat un curs de actorie şi am fost foarte atentă la tot ceea ce mi s-a predat, mi-am asumat fiecare lucru pe care mi l-au spus profesorii, iar primul lucru pe care l-am făcut după ce am terminat cursul a fost să mă înscriu la firme de casting. Apoi, la castingul pentru serial, au fost două luni de emoţie pentru mine, pentru că prima etapă a fost în decembrie 2010, unde am fost imediat selectaţi, din 30.000 de participanţi, până am rămas câteva mii, iar apoi o săptămână în februarie, numai şi numai probe de actorie, dans şi muzică. Eu am simţit din prima clipă că o să iau un rol. Nu ştiam ce, dar am avut convingerea asta, pentru că îmi doream mult prea mult. A fost o săptămână în care m-am auto-depăşit în fiecare zi, tocmai din dorinţa de a primi ceea ce îmi doream. Mi s-a acordat o şansă! Sunt conştientă că a fost probabil cinci la sută talent şi restul noroc, însă, odată cu trecerea anilor, am încercat să demonstrez tuturor şi să-mi demonstrez mie că nu a fost doar o întâmplare.
Rep: Din toate concertele pe care le-ai susţinut alături de colegii tăi din LaLa Band, când poţi spune că ai trăit cele mai intense emoţii?
Sore: Cele mai mari emoţii le-am avut la primul mare concert, la Sala Palatului, în 2012. Asta, deşi eu nu eram străină scenei, pentru că, până atunci, avusesem o mulţime de concerte şi cu trupele din care am făcut parte înainte, dar era ceva nou şi nu îmi venea să cred că suntem în sala în care atât de mulţi artişti consacraţi au concertat, şi a fost o emoţie de nedescris. Apoi, la Arenele Romane, tot în 2012, unde iar a fost ceva ce cu greu aş putea descrie în cuvinte. LaLa Band a fost şi este un fenomen. Nu ne-am aşteptat, şi în continuare nu ne vine să credem că, practic, am schimbat vieţile copiilor, pentru că, după „Abracadabra”, nu a mai existat un fenomen românesc pentru tineri, pentru copii.
Rep: Luând în calcul nivelul acesta de muncă, mai poţi spune că îţi găseşti timp şi pentru tine, pentru activităţile specifice unui tânăr obişnuit?
Sore: Abia acum, după aceşti trei ani, când am terminat filmările, pot spune că îmi dau seama cum e să mai fii liber un pic în timpul săptămânii. Concertele le am în weekend, iar în restul zilelor merg la sport, merg la studio… Mai am timp şi de mine. Practic, recuperez ultimii trei ani. Îmi sun prietenii mai des, părinţii la fel. Trebuie totuşi să recunosc că îmi este foarte dor de programul acela super încărcat, pentru că m-am obişnuit, şi, în plus, eu sunt genul de persoană foarte activă.
Rep: Aveţi parte de un succes formidabil, care practic a luat naştere dintr-o dată şi pe care aţi avut şansa să-l trăiţi la o vârstă fragedă. Cum ai reuşit tu să nu te laşi luată de val, să nu laşi acest succes să îţi ia minţile?
Sore: Toată lumea se aşteaptă să fiu mai cu nasul pe sus. Cred că este pur şi simplu o preconcepţie. Cred că depinde de educaţia de care ai avut parte acasă, iar faptul că eu de la zece ani sunt în domeniul ăsta, făcând pas cu pas pentru a ajunge aici şi nu mi s-a întâmplat totul peste noapte, m-a făcut să rămân cu picioarele pe pământ, bine ancorată în realitate. Practic, pentru mine este ceva normal să mi se răsplătească acum munca pe care am depus-o de la o vârstă fragedă şi toate visele pe care le-am avut. Nu m-am schimbat în rău, ci doar în bine! Sunt un om cu un job, doar ca job-ul meu este la vedere. Asta e singura diferenţă dintre mine şi un om normal.
Rep: Ce pregăteşte Sore în viitorul apropiat în ceea ce priveşte cariera solo?
Sore: Abia ce am lansat piesa „Dor să-ţi fie dor” şi videoclipul. Am deja concerte programate până în martie, ceea ce este foarte bine. În plus, lucrez deja pentru single-ul de vară şi… urmează o surpriză cinematografică!
