Centrul Istoric al Sighişoarei, fortăreţele dacice, bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării nu sunt cu nimic mai prejos decât Marele Zid Chinezesc, Palatul Versailles ori Piramidele din Gizeh. Toate fac parte din Patrimoniul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Potrivit site-ului Ministerului Culturii, Cultelor, şi pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse nu mai puţin de şapte zone ale ţării. Vă invităm să le descoperim cu ajutorul datelor oferite de Ministerul Culturii şi Institutul de Memorie Culturală:
Bisericile fortificate din Transilvania
Potrivit Institutului de Memorie Culturală (CIMEC), „nicăieri în lume nu se regăsesc atâtea biserici fortificate într-un perimetru atât de restrâns”: Câlnic, Prejmer, Vischi, Dârju, Saschiz, Biertan şi Valea Viilor.
Institutul argumentează alegerea: spre deosebire de bisericile fortificate din Franţa şi din ţările nordice, bisericile cu incintă fortificată în Germania şi Austria, „numai în Transilvania se pot regăsi trei tipuri principale de fortificaţii: biserica cu incintă fortificată (Prejmer), biserica fortificată (Saschiz) sau fortăreaţa-biserică (Valea Viilor)”.
Mănăstirea Hurezi
Mănăstirea Hurezi, sau Horezu, ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu îşi trage numele de la strigătul huhurezilor. Arhitectura sfântului locaş este definitorie pentru stilul brâncovenesc. În pisania care se află deasupra uşii de intrare în biserica mare a mănăstirii, Brâncoveanu mărturiseşte: "Nu voi intra în sălaşul case mele, nu voi sui pe aşternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei şi pleoapelor mele dormitoare şi repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului şi sălaş Dumnezeului lui Iocob".
Voroneţul, Capela Sixtină a Estului
Din Oltenia, mergem în Bucovina, la bisericile din Nordul Moldovei. Bisericile Mănăstirilor Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava şi Voroneţ şi-au ocupat locul în patrimoniul mondial. Nu se putea ca albastrul de Voroneţ, al cărui secret încă n-a fost aflat, să nu fie apreciat la nivel universal. Specialiştii CIMEC vorbesc despre picturile exterioare de pe zidurile mănăstirilor ca fiind unice în arta europeană a epocii şi un fenomen artistic unic în arta bizantină.
Sighişoara
Centrul istoric Sighişoara a fost considerat de UNESCO demn de patrimoniul lumii. Argumentul este acela că Sighişoara este „centrul istoric construit în secolul XII de coloniştii saşi sub denumirea latină Castrum Sex şi păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi în ciuda faptului că este locuit”.
Capodopere de lemn
Cea de-a cincea minune inclusă în patrimoniul lumii este Ansamblul de Biserici de lemn din Maramureş. Ansamblul de Biserici de lemn din Maramureş cuprinde lăcaşurile de cult din Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud-Deal, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz, Şurdeşti. Specialiştii spun că ele au atins culmile artei de a construi în lemn, în întreaga Europă
Cetăţile dacice
Sarmizegetusa Regia – capitala regatului dac, Cetatea dacică de la Costeşti-Cetăţuie, cetatea dacică de la Costeşti-Blidaru, cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie, cetatea dacică de la Băniţa – satul Băniţa, cetatea dacică de la Căpâlna au creat un sistem de apărare unic în arhitectura europeană. Cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştie care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Delta Dunării
Paradisul din Delta Dunării a intrat în patrimoniul universal. Nici nu e de mirare că UNESCO l-a declarat rezervaţie a biosferei când aici sălăşluiesc peste trei sute de specii de păsări, nenumărate specii de peşti şi peste o mie de specii de plante.
Căluşul, capodoperă UNESCO
Dacă tot vorbeam de comorile cu care România a îmbogăţit patrimoniul UNESCO, nu puteam trece cu vederea Căluşul. Alături de alte 40 de dansuri din toată lumea, Căluşul a fost proclamat capodoperă a Patrimoniului oral şi imaterial al Umanităţii.
Alături de dansul ritual-magic românesc stau: Ramlila - reprezentarea tradiţională a "Ramayanei" Kabuki (Japonia), dansul Samba de Roda (Brazilia).
Sfatul nostru este ca într-o viaţă de om să vizitaţi măcar jumătate dacă nu toate cele şapte comori ale României.
Explicaţii foto:
1 – Mănăstirea Voroneţ
2 – Turnul cu ceas din Sighişoara
3 – Delta Dunării
