Parcul Naţional Munţii Măcinului, raiul de peste Dunăre
Foto: Foto: Ana Beliu

Parcul Naţional Munţii Măcinului, raiul de peste Dunăre
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

O excursie în Munţii Măcinului din Dobrogea reprezintă soluţia perfectă pentru gălăţenii care vor peisaje răpitoare, trasee dificile şi o destinaţie apropiată. Cu toate că se află la o aruncătură de băţ de Galaţi, Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost explorat mai puţin de localnici. Munţii sunt cei mai vechi din România şi oferă drumeţului peisaje unice cu păduri, stânci uriaşe şi versanţi impunători, iar imaginea de ansamblu este dominată de bolovanii uriaşi menţionaţi care contribuie crearea unei atmosfere extraordinare.

Vârful Ţuţuiatu (467 metri) este cel mai înalt punct al lanţului muntos, după care urmează, spre nord – vest, vârful Pietrosul Mare (426 metri), şi culmea Pietrosu, continuând apoi cu vârfuri mai puţin impunătoare – între 100 şi 170 metri. Spre vest mai avem şi Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 metri) şi masivul Maegina (285 metri).

Atracţia Parcului Naţional Munţii Măcinului o reprezintă parcurgerea traseelor turistice ce se întind pe mai mulţi kilometri şi îi satisfac chiar şi pe cei mai experimentaţi drumeţi. Important de precizat este ca înainte de a porni la drum, să vă luaţi suficientă apă şi destul chef de urcat şi coborât versanţii abrupţi, care nu trebuie deloc subestimaţi.

Traseul Culmea Pricopanului şi bolovani de 250 milioane de ani

Un prim traseu de parcurs ar fi cel al Culmii Pricopanului, ce are o lungime de şase kilometri şi e recunoscut după marcajul bandă albastră.

Ruta parcursă este Măcin – Regia Tutunului – Vârful Sulucu Mare – Piatra Râioasă – Şaua Şerparu – Vârful Caramalău – Fântâna de Leac – Măcin. La Fântâna de Leac îşi pot monta cortul cei care vor să petreacă mai multe nopţi în raiul Dobrogei. Acest traseu poate fi considerat cu succes unul de geoturism pentru că vizitatorul este întâmpinat de numeroşi bolovani ce au luat naştere acum aproximativ 255 de milioane de ani. În ceea ce priveşte peisajul din faţa ochilor, Masivul Pricopan este considerat a fi creasta cea mai spectaculoasă din componenţa Parcului, care oferă o panoramă mai rar întâlnită asupra Depresiunii Măcin, a Dunării, a Luncaviţei, precum şi a Galaţiului şi a Brăilei. În această zonă lipsesc pădurile, aspect ce contribuie la conturarea unui adevărat peisaj alpin unde pot fi întâlnite ţestoase dobrogene, guşteri sau chiar şerpi şi dihori. De menţionat este că aici se află principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce traversează România. 

Traseul Ţuţuiatu, o panoramă spectaculoasă

La fel de cunoscut şi apreciat de drumeţi este şi traseul Ţuţuiatu, recunoscut după marcajul triunghi albastru şi are o lungime de 7 kilometri. Ruta cuprinde Centru Greci – Valea Morsu, vârful Ţuţuiatu – Valea Piscului Înalt – Valea Seacă – Valea Fagilor – Punct informare Cetăţuia, iar camparea e amenajată în Valea Seacă. Ţuţuiatu, cel mai înalt vârf al Munţilor Măcin, oferă cea mai spectaculoasă panoramă a ariei Măcinului. De aici pot fi observate, de asemenea, Culmea Pricopanului, oraşele Galaţi, Măcin, Brăila, Depresiunea Greci, vârful Iacob Deal, Rezervaţia Naturală Chervant – Priopcea, braţele Dunării.

Citit 6086 ori Ultima modificare Vineri, 09 Mai 2014 11:03

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.