Split din Croaţia, oraşul-palat întemeiat de Diocleţian şi port la Marea Adriatică, e o adevărată minunăţie.
Printre ruinele palatului ridicat de sângerosul împărat, trăieşte un oraş atent cu artele şi cizelat de veneţieni: spaţiul perfect în care să te joci de-a vacanţa, printre ruine capricioase, cafenele leneşe sau galerii de artă ascunse în firide. Să vezi primele semne ale unui port din mersul trenului e o senzaţie cu care foarte puţine altele se pot compara. Ghidul turistic îţi promite c-o să te plimbi printr-un oraş care s-a ridicat dintre zidurile unui palat roman, comandat de Diocleţian, aşa că graba te împinge să dai buzna jos din tren, în plin soare. Iar oraşul Split, port important pe coasta dalmată şi nod către insulele Croaţiei, te ia în primire chiar de pe peron.
Străzile, foste coridoare
Pe peron mişună femei cu hărţi şi teancuri de poze în mână, gata să-ţi arate beneficiile cazării la vreuna dintre pensiunile care fac concurenţă hostelurilor sau hotelurilor. Nici nu ştii ce să alegi: să afli în ce s-a transformat vechiul palat imperial, sau să te îndrepţi către agitaţia din port, cu esplanada, cu briza, cu marea, cafenelele şi vapoarele trase la ţărm. Split e un labirint de străzi şi trepte, de nişe şi piaţete care odinioară fusese interiorul palatului, şi care, din treaptă în treaptă şi din trattoria în gelateria tot în port coboară. Şi nu oricum, ci respectând o ordine care odată fusese de interior - săli de palat, coridoare şi dependinţe - şi care acum, oricât de încâlcită ar părea, e faţa unui oraş care arată ca o imensă casă. Fosta reşedinţă imperială şi-a lărgit zidurile în Evul Mediu, şi-a schimbat rostul, s-a extins şi s-a transformat.
Modelare veneţiană
Stăpânirea veneţiană a modelat oraşul elegant, păstrând pieţele ample, tăindu-şi stradele înguste şi ridicându-şi edificiile proprii, care fac Splitul să te uimească, spontan. Te trezeşti cu uşurinţă alegând pe o stradă din încâlceala deopotrivă de tentantă, pentru simplul fapt că din cine ştie ce bucătărie minusculă - restaurantele sunt mai toate micuţe şi ingenios plasate - te îmbie aroma de oregano şi de bunătăţi italieneşti. Seara, sala centrală a fostului palat transformată azi în piaţă publică, înconjurată de bistrouri, porticuri şi coloane, devine loc de concerte, loc de pierdut vremea pe trepte sau de respiro, cu o îngheţată în mână. Poţi să cobori în subsolul palatului, unde găseşti amprenta fidelă a ceea ce odată a existat, neatins de vreme, la suprafaţă. E gol, poate din loc în loc dai de vreun bust restaurat, sau de capete de coloane, bucăţi de inscripţii sau indicii despre zeii onoraţi în templul sângerosului împărat, adăpostite toate sub tavanele boltite, mirosind a ziduri umede. Gol, dar animat, vizitat, plin de indicii, de panouri care spun povestea construirii oraşului, cu hărţi din secole diferite, puse faţă în faţă, cât să poţi urmări, falie după falie, biografia portului.
Partea culturală
Muzeul de Arheologie din Split, cel mai vechi muzeu din Croaţia, fondat la 1820, adăposteşte o colecţie impresionantă de relicve: de la epoca preistorică, trecând prin vârsta colonizării sub tutela grecilor şi ajungând până la perioada medievală. Una dintre cele mai valoroase colecţii de monede antice şi medievale din regiune se găseşte, de altfel, la Muzeul din Split.
Muzeul Orăşenesc Split, deschis la jumătatea secolului trecut, arhivează mare parte din istoria aşezării, un nivel fiind rezervat perioadei de ocupaţie veneţiană, iar altul, defensivei locale. Pe lângă componenta istorică, muzeul s-a extins în ultimii ani, făcând loc, printre altele, Galeriei Emanuel Vidović, dedicată unuia dintre cei mai valoroşi pictori croaţi ai secolului XX.
