Ce anume influenţează felul în care percepem o mâncare?

Ce anume influenţează felul în care percepem o mâncare?
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Gustul unei mâncări nu e totul. Participăm la actul hrănirii cu mult mai multe simţuri decât ne imaginăm şi există un număr mare de elemente, cu totul neaşteptate, care influenţează ceea ce gândim şi simţim despre mâncarea aceea. Muzica pe care o auzim, lumina din jur, culoarea farfuriilor, mărimea tacâmurilor, până şi numele sub care ne este prezentată mâncarea - toate ne influenţează percepţia şi pot face în mod subtil, dar esenţial, deosebirea dintre o masă bunicică şi una grozavă. O întreagă ştiinţă se clădeşte în prezent pe baza acestor descoperiri.

Ştiaţi că vinul alb pare mai bun într-o cameră luminată în roşu sau albastru? Că ne săturăm mai repede şi ni se pare că am mâncat mai mult dacă mâncăm din farfurii mai mici, decât dacă mâncăm exact aceleaşi porţii din farfurii mari? Că greutatea tacâmurilor cu care mâncăm un anumit aliment ne influenţează, fără să ştim, părerea despre acel aliment?

Un mare număr de asemenea descoperiri au fost adunate recent într-o carte, demonstrând că aceste corelaţii nu sunt simple "curiozităţi" ale naturii umane, ci fac parte dintr-un fenomen complex: nu doar gustul, mirosul şi aspectul unui fel de mâncare, ci şi diverşi factori exteriori, fără legătură cu mâncarea, afectează, totuşi, mâncarea respectivă, făcându-o să pară mai bună sau mai puţin bună. Iar înţelegerea acestor legături aparent neverosimile poate avea implicaţii extrem de importante pentru experienţele noastre legate de mâncare - fie că încercăm să ne bucurăm mai mult de mâncarea de acasă, fie că încercăm să slăbim, fie că alegem un restaurant pentru o cină în oraş, fie că vrem să ne deschidem o afacere bazată pe mâncare… de fapt, sunt multe aspecte în care asemenea cunoştinţe ne pot fi de un imens folos.

Această nouă direcţie de cercetare este denumită de cei din breaslă "gastrofizică", iar Charles Spence şi colega sa Betina Piqueras-Fiszman au contribuit considerabil la popularizarea ei adunând, în cartea lor recentă - care se numeşte The Perfect Meal - o mulţime de date care dovedesc că părerea noastră despre un fel de mâncare e rodul unui complex de impresii, dintre care multe n-au de-a face cu simţul gustativ.

Aspectul ei, desigur; de altfel, se ştia de multă vreme că „mâncăm şi cu ochii”, iar acestei convingeri îi datorăm dezvoltarea elementului estetic legat de prezentarea mâncărurilor, de la banchetele romane care făceau din hrană un spectacol şi până la rafinatele prezentări ale unor feluri de mâncare contemporane.

Mirosul, evident; nu doar mirosul ei, ci şi mirosurile din jur, după cum iarăşi ştim de mult. 

Dar, mai departe, intrăm în însoţiri care ne par stranii; senzaţiile asociate cu diferite simţuri încep să se întrepătrundă, să se amestece, se potenţeze unele pe altele, să se înrâurească în feluri nebănuite. „…formele au gusturi, gusturile au diferite tonuri, tonurile sunt asociate cu diverse instrumente, iar instrumentele au mirosuri”, spune Charles Spence.  

Muzica ambientală sau zgomotul de fond modifică percepţiile gustative; cercetările lui Charles Spence au arătat, de pildă, că muzica definită de tonuri înalte intensifică senzaţia de dulce, în vreme ce sunetele joase de alămuri sunt asociate cu perceperea unui gust mai amar.

Culorile influenţează şi ele perceperea gustului, motiv pentru care culoarea produselor alimentare sau a ambalajelor acestora are foarte mare importanţă, a relatat descopera.ro.

Culorile influenţează şi ele perceperea gustului, motiv pentru care culoarea produselor alimentare sau a ambalajelor acestora are foarte mare importanţă. De exemplu, dacă se adăuga cu 15 la sută mai mult galben în coloritul ambalajului băuturii răcoritoare 7 Up, consumatorii percepeau un gust citric mai accentuat (deşi băutura rămăne neschimbată).

Cercetările au arătat că băuturile cu ambalaje roz sunt percepute ca fiind mai dulci, că acelea băute din pahare de culoare albastră sunt considerate mai eficiente pentru a potoli setea decât aceleaşi băuturi sorbite din pahare galbene, iar ciocolata caldă le părea mai gustoasă oamenilor dacă era băută din ceşti portocalii sau crem decât dacă era servită în ceşti albe sau roşii.

Un studiu recent arăta că vinul alb pare mai gustos dacă este băut într-o încăpere cu lumină roşie sau albastră. Într-un astfel de decor, consumatorii pot avea impresia ca beau un vin de calitate mai bună - pentru care, implicit, ar fi dispuşi sa plătească mai mult - faţă de cazul în care consumă acelaşi vin în încăperi cu lumină verde sau albă.

Studiu despre efectul psihologic al mâncărurilor:

Oamenii sunt cei mai fericiţi când desenează... pizza

Un nou studiu asupra efectelor desenării a diferite tipuri de mâncăruri a relevat că a schiţa pizza, celebrul fel de mâncare italian, poate îmbunătăţi semnificativ starea mentală a unei persoane, potrivit jurnalul.ro.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea St. Bonaventure din New York au cerut unui număr de 61 de persoane să deseneze mâncăruri cu diferite niveluri de grăsime şi zahăr pentru a le evalua starea şi alţi factori. Rezultatele au arătat că starea celor care au desenat pizza s-a îmbunătăţit cu 28 la sută, cea a persoanelor care au schiţat prăjituri - cu 27 la sută, iar cea a subiecţilor care au desenat căpşune - cu 22 la sută. Starea persoanelor cărora li s-a cerut să deseneze ardei s-a îmbunătăţit cu doar un procent. Toţii participanţii au primit aceleaşi culori, iar rezultatele nu au fost corelate cu regimul lor alimentar.

Citit 1321 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Iunie 2015 11:54

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.