Din colecția "Cele mai frumoase poezii cu Lorelai"
(!) MAMA face lacrimi în grădină
şi se uită-ncolo, înspre gară –
ştie, astăzi, c-am să vin acasă
şi am să ajung, până deseară (!)
(!) LACRIMILE cad pe arătură,
MAMA le-nveleşte cu ţărână
şi le cântă doine despre PLOAIE
ca să crească până la FÂNTÂNĂ (!)
(!) ș-apoi stă oleacă de HODINĂ,
ia în palme-o LACRIMĂ amară,
o descântă şi-o sărută dulce
şi-o rostogoleşte până-n gară (!)
(!) vine trenul singur, fără mine –
lung se uită LACRIMA sfioasă,
şi oftează cu oftatul MAMEI
şi se-ntoarce SINGURĂ, ACASĂ (!)