* L-am zărit pe Vâlcov, ministrul demisionar de la Finanţe, într-un dialog profesional cu gaşca de ziarişti din faţa DNA. Întrebat cu ce se mai ocupă, Darius, cel degrabă negociator printre morminte (aşa spun procurorii, doar v-am spus că mi-e teamă să fac promenadă noaptea prin cimitir), a ridicat tacticos din sprâncene, de ca şi cum oricine ar fi bănuit că el n-are timp de pierdut. Am dat declaraţii, acum mă întorc, încă mai am de lucru la Codul Fiscal, a explicat individul. What? Carevasăzică, bărbatul Laviniei Şandru (şi pentru asta îl urâm, individa merită comisioane mai mari, iar exemplul celor 90 de milioane de euro primite de Vanghelie nu e de ici-colo), urmărit penal pentru primire de mită la pungă, abuz în serviciu, distrugere de probe, se întoarce liniştit în biroul de ministru, la o adică îşi ciupeşte secretara de posterior cu aceeaşi autoritate şi mai schimbă câte o taxă, mai rotunjeşte câte un impozit. Păi, de ce nu-şi continuă opera lângă cavou, ce rost are să urce în sediul ministerului de resort?
* Gestul lui Darius Vâlcov se poate traduce şi altfel: e ca şi cum un violator în serie îşi ia o permisie de câteva zile pentru a-şi face elongaţie de protuberanţă. Eventual să vină şi cu argumente - nene, mă cam lasă jucăria, am constatat-o la ultima aventură... Aproape că nu mai auzeam zbieretele victimei, gândul îmi fugise acolo, la problemă. Neapărat trebuie să fac ceva. Vin imediat ce ies din operaţie!
* Aproape că a trecut nevăzută reţinerea primarului de Constanţa, Radu Mazăre. Vorba unui amic - bă, a muncit ăsta şi s-a dat cu banana pe mare degeaba. Noi ne vedem d-ale noastre, adică de miniştri cu bube, de şefi de instituţii precum ANI vizaţi de cătuşe, iar ăsta? Ne lepădăm de el? Ne aşteaptă un sezon estival trist la Mamaia fără bietul Răducu. Doamne, ce mai bucurie pe bulgăroi!
* Că tot am adus vorba despre vecinii de la sud de Dunăre, o echipă de jurnalişti de la Sofia venise zilele trecute pentru a-l intervieva pe Horia Georgescu de la ANI. Trebuia să le zică Horică ce şi cum, să ştie şi alde Hristo cum am devenit atât de ai dracului. Eh, între timp, însuşi Georgescu ieşea din sediul DNA cu brăţările puse. Bulgarski, dobro?
