(!) dacă va fi să-ţi aminteşti vreodată/ vremea şi timpul visurilor tale,/ vezi să nu uiţi c-am fost şi eu cu tine,/ acolo şi atuncea, pe o vale,/ pe-un deal, pe-un drum de ziuă şi de noapte,/ încet, la o cişmea, la o fântână,/ sub liniştiri de trandafir sălbatic.../ ş-am stat ş-am auzit cum se îngână/ lumină cu-ntuneric, ochi cu lacrămi,/ apă cu sete...în limba română (!)
(!) ş-am stat ş-am auzit cum se îngână/ suflet cu dor, amar cu vindecare,/ greier cu cântec lung de foaie verde/ vesel ori trist, cum crede fiecare/ că se îndepărtează de acolo/ şi de atuncea întru veşnicie.../ cum crede fiecare că (nu) poate/ lăsa limba română-n părăsire,/ nescrisă şi nespusă şi nedreaptă.../ minună(ţie) şi minună(mie) (!)
