La solicitarea "Vieţii libere", reprezentanţii Primăriei municipiului Galaţi au ieşit cu încă o declaraţie oficială despre cele 33 de centrale termice de la Liceul Tehnologic de Marină, oferind detalii legate de preţuri şi o motivaţie a alegerii acestei controversate soluţii de încălzire.
Este a treia intervenţie pe care o facem pentru a obţine informaţii complete şi acestea ne-au fost oferite, ieri, de Cristian Capeţis, directorul executiv al Direcţiei de Infrastructură şi Lucrări Publice din cadrul Primăriei Galați.
Liceul Tehnologic de Marină are în componenţă cinci corpuri de clădire. Aşa am aflat o a treia valoare a cubajului de aer pe care-l are această instituţie de învăţământ, cubaj în funcţie de care se face estimarea numărului de KW necesari. Întâi, Primăria ne-a comunicat că sunt 106.303,60 metri cubi. În caietul de sarcini al achiziţiei publice pe baza căreia s-a contractat consultantul (SC Termostil) care a stabilit soluţia personalizată de încălzire a Liceului de Marină, figurează 58.200 de metri cubi pe toate cele cinci corpuri de clădire. Însă Cristian Capeţis susţine că cifra adevărată este cea furnizată, ieri, în declaraţia de presă: "Amprenta la sol a acestor corpuri de clădire este de 4.829 metri pătrați, suprafaţa construită desfăşurată este de 19.054 metri pătrați, volumul total al acestei suprafeţe este de 67.000 metri cubi".
De ce 33 de centrale
Iată ce spune acesta şi despre motivul pentru care s-a ajuns la dotarea instituţiei de învăţământ cu 33 de centrale: "Numărul de centrale termice a fost ales după dimensionarea făcută de SC Termostil. Soluţia tehnică aleasă de Termostil a fost detaliată de cei care au câştigat proiectarea şi execuţia lucrărilor, asocierea AEG Tehnology - Termoterm. Precizez că în această dimensionare se ţine cont de faptul că ne aflăm în zona climatică 3, unde temperaturile exterioare la care se face calculul sunt de minus 18 grade. Referitor la modul în care funcţionează centralele şi la faptul că n-au pornit decât cinci centrale, şapte, nouă, nu ştiu dacă a stat cineva noaptea, când temperaturile sunt mai scăzute. Nu ştiu dacă cineva a luat în calcul faptul că în aceşti KW, pe care a fost dimensionată soluţia de încălzire, există şi boilerele pentru apă caldă. Boilere pe care le avem în corpul de şcoală, internat, cantină. Aceste 33 de cazane nu se află într-o singură locaţie, ele sunt în diverse corpuri. Cele mai multe sunt în corpul-şcoală - 20 de centrale, totalizând 2.212 KW. Funcţionarea centralelor în cascadă asigură o economie majoră. Dacă am fi pus un singur cazan, necesarul total pentru toate clădirile fiind de 3.860 KW, pornirea cazanului se făcea în trei trepte. Pe când aici pornesc exact câte centrale trebuie. Numărul de centrale pare foarte mare, dar ţineţi cont că sunt 19.000 de metri pătraţi şi 67.000 de metri cubi".
Directorul Capeţis a precizat că preţul unei centrale de 120 KW este de 13.715 lei, ceea ce înseamnă în total 384.023 de lei fără TVA. Restul, până la 786.623 lei fără TVA, au costat echipamentele necesare, altele decât racordurile şi partea de electronică şi automatizare.
De ce la alte licee a fost mai ieftin
Întrebat de ce investiţia pentru reţeaua termică pentru două instituţii de învăţământ - Metalurgicul şi Liceul CFR, cu aproximativ acelaşi cubaj (unde s-au montat una sau două centrale şi două, respectiv, trei cazane de dimensiuni mai mari) a costat în jur de 600.000 de lei fără TVA, în timp ce la Liceul de Marină s-a ajuns la peste 1,5 milioane de lei fără TVA, de aproape trei ori mai mult, directorul care a coordonat aceste lucrări explică: "La cele două instituţii de învăţământ existau acele puncte termice şi toate reţelele interioare, existau coşurile de fum. Toate aceste anexe ale centralei termice nu a trebuit să fie construite. La Liceul de Marină, dacă am fi vrut să alegem soluţia cu trei sau patru cazane, care şi acelea puteau lucra, cumva, în tandem, ar fi trebuit să construim o locaţie separată, un coş de fum separat, ar fi trebuit să construim toată reţelistica interioară".
Exista şi un punct termic transformat în microcentrală...
Întrebat dacă Liceul de Marină putea fi conectat la punctul termic transformat în microcentrală de cartier, situat chiar lângă instituţia de învăţământ, directorul Cristian Capeţis ne-a declarat: "La nivelul anului 2017, nu se luase de către Consiliul Local hotărârea să se renunţe la agentul termic de la Termocentrale. Deci la nivelul anului 2017, când a pornit activitatea de încălzire a unităţilor de învăţământ, nu exista în logica noastră să modernizăm punctele termice. Aceasta a venit ulterior". La insistenţele noastre, dacă aceasta nu ar fi fost, totuşi, o soluţie tehnică viabilă şi mai ieftină, directorul a evitat să răspundă.
