Cu asfaltul jupuit, marcat de tasări, denivelări şi surpări, Viaductul care leagă oraşul de combinatul siderurgic ar putea fi inclus cu succes într-un circuit dedicat iubitorilor de adrenalină rutieră. Problemele lui majore nu ţin, însă, de calitatea carosabilului, ci de structura lui de rezistenţă, motiv pentru care Primăria municipiului Galaţi vrea să afle în ce stadiu de degradare se află şi reparaţii ce îi pot garanta menţinerea în exploatare.
Societatea Pod-Proiect este singurul ofertant înscris la licitaţia organizată de Primăria municipiului Galaţi pentru expertiza tehnică a Viaductului SIDEX, procedură care aşteaptă atribuirea. Contractul, cu o valoare totală estimată de 200.000 de lei fără TVA, are drept criteriu de atribuire "preţul cel mai scăzut".
Istorie greu încercată
Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei, viaductul a fost construit în perioada 1966-1969, iar principalele defecte şi degradări sunt localizate la structura de rezistenţă a suprastructurii şi a infrastructurii lui. Ele trebuie stopate prin reparaţii ce pot "garanta menţinerea în exploatare pe toată durata de serviciu stabilită prin normative". Tocmai de aceea se doreşte "expertizarea viaductului pentru stabilirea stării tehnice şi de viabilitate precum şi identificarea corectă a masurilor de intervenţie". Nu că ar fi prima documentaţie de acest fel!
Expertize am mai făcut, dar degeaba
"În perioada de serviciu, viaductul a suferit o serie de procese de degradare determinate în special de neefectuarea unor lucrări de întreţinere la perioadele de intervenţie prevăzute de normativele tehnice", se arată în documentaţia licitaţiei.
Astfel, aflăm că, în 2005, expertiza tehnică a stabilit că starea viaductului este "satisfăcătoare", fiind stabilite lucrările necesare în vederea aducerii acestuia la parametrii normali de exploatare. Măsurile respective nu au fost realizate niciodată, podul s-a degradat şi mai mult, aşa că, în 2011, la reactualizarea expertizei tehnice, s-a constatat că starea lui tehnică este "nesatisfăcătoare". Experţii au stabilit că se impun două tipuri de intervenţii: lucrări de primă urgenţă şi lucrări de reabilitare.
Nu s-au efectuat niciunele. Aşa se face că în iunie 2013, când o groapă de aproape cinci metri a apărut lângă un picior al podului, circulaţia pe Viaduct a fost închisă.
Doi ani mai târziu, pe 27 iunie 2015, Viaductul a fost redeschis traficului uşor şi tramvaielor, după ce primarul oraşului la acea vreme, Marius Stan, le-a dat un ultimatum directorului Direcţiei de Infrastructură din Primărie şi managerului Transurb, ameninţând că le cere demisia dacă nu se reia circulaţia pe pod.
Potrivit calculelor noastre, reparaţiile executate în perioada 2013-2015 au costat, în total, aproximativ 1.729.503 lei fără TVA, dar nu au rezolvat problema de bază: reabilitarea Viaductului.
Fapt explicat de primarul Stan la acea vreme: "Pe Viaduct s-au făcut lucrări de reparaţie necesare pentru a asigura funcţionalitatea arterei de circulaţie şi nu o reabilitare generală. Celor care cred că lucrările de reabilitare la Viaduct se puteau face în doi ani, le spun aşa: în primul rând e nevoie de circa 20 de milioane de euro pentru aceste lucrări, bani pe care nu îi avem".
Fără tramvai şi plin de gropi
Suntem în martie 2019 şi pe Viaduct nu mai circulă tramvaiele. Traseul 41 a fost desfiinţat în decembrie anul trecut, pentru că nu-şi mai justifica funcţionalitatea, gradul de încărcare fiind sub doi la sută.
Carosabilul podului rutier este degradat, denivelat şi exfoliat, iar trotuarele sunt marcate de tasări.
E greu de spus ce lucrări ar fi necesare pentru ca Viaductul să reziste în exploatare şi mai ales cât ar putea costa acestea. Deocamdată se aşteaptă atribuirea contractului, ofertantul urmând să aibă la dispoziţie 60 de zile pentru a face expertiza pentru stabilirea stării tehnice, de viabilitate şi risc seismic a viaductului şi expertizarea liniei de tramvai. Autorităţile se angajează să-i ofere spre documentare expertizele similare realizate în 2011, 2013 şi 2014.
