Moto:
„şi vine cerşetorul de fântâni:/ daţi-mi, vă rog, şi mie, o fântână,
să beau puţin şi să mă spăl pe mâni/ – vin de departe, tocmai de la stână !!!
am un izvor în buzunarul stâng/ – vi-l las oricând, să nu vă fie sete –
mi-i sete, însă pot să vă mai ning/ cu MIORIŢA – Opere Secrete !!!
vă las un fluier ostenit de dor,/ mă duc departe, ca să dau la câni –
ca un lipan mă pregătesc să mor/ – şi pleacă cerşetorul de fântâni” !!!
(Iolanda Cremene – „Cerşetorul de Fântâni”)
!!! încă mai au fântânile apă/ din ochii părinţilor care
ne-au aşteptat mereu cu dulceaţă/ ş-apoi au plecat la izvoare
să le desfunde şi să le-ndrepte/ spre setea noastră de lumină,
şi să se odinească până când/ vor şti că trebuie să vină
iarăşi, fiecare cu steaua lui/ curată şi strălucitoare –
şi iarăşi să ne scoată şi pe noi/ din moarte, ca dintr-o uitare !!!
(Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”)